Eurobarometru: Europenii sunt gata pentru �imbatranirea activa�

Acest rezultat contrasteaza puternic cu perceptiile responsabililor politici, care privesc imbatranirea populatiei drept o problema majora. Pentru cei mai multi dintre cetateni, persoanele cu varsta de 55 de ani sau mai mult joaca un rol major in domenii cheie ale societatii. Peste 60 % cred ca ar trebui sa ni se permita sa continuam sa lucram dupa varsta de pensionare si o treime afirma ca le-ar placea sa lucreze mai mult. In mod surprinzator, persoanele aproape de varsta de pensionare sunt mai susceptibile sa impartaseasca aceasta opinie decat tanara generatie.

LA�szlo Andor, comisar pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a declarat cu prilejul prezentarii sondajului: ``Sondajul Eurobarometru publicat astazi arata ca oamenii sunt gata sa ramana activi pe masura ce inainteaza in varsta. Sunt convins ca Anul european va actiona ca un catalizator pentru a mobiliza cetatenii, partile interesate si factorii de decizie sa actioneze pentru promovarea imbatranirii active si pentru abordarea in mod pozitiv a problemelor imbatranirii."

Sondajul Eurobarometru acopera cinci domenii: perceptia generala a varstei si a persoanelor in varsta; persoanele in varsta la locul de munca; pensionarea si pensiile; munca voluntara si sprijinul pentru persoanele in varsta si un mediu favorabil persoanelor in varsta.

Sondajul arata ca definitiile referitoare la ``tanar`` si ``batran`` difera semnificativ de la o tara la alta. In Malta, Portugalia si Suedia, persoanele sub 37 de ani sunt considerate tinere, in timp ce in Cipru si Grecia persoanele sunt considerate tinere pana la 50 de ani. In medie, europenii cred ca incepem sa fim considerati batrani putin inainte de 64 de ani si nu mai suntem considerati tineri de la varsta de 41,8 ani. De asemenea, perceptiile variaza in functie de varsta si gen - femeile cred ca batranetea incepe putin mai tarziu decat barbatii (65,0 ani fata de 62,7 ani).

In ceea ce priveste detinerea unui loc de munca, numai unul din trei europeni este de acord cu ideea ca varsta oficiala de pensionare va trebui sa fie marita pana in 2030, chiar daca aceasta este in prezent o prioritate politica evidenta in multe state membre. Cu toate acestea, exista o puternica sustinere (61 %) pentru ideea ca oamenii ar trebui sa fie lasati sa continue sa lucreze dupa ce au ajuns la varsta oficiala de pensionare. 53 % resping ideea unei varste obligatorii de pensionare, insa exista diferente enorme intre statele membre.

Cu toate ca varsta tipica de pensionare este de 65 de ani, varsta medie de iesire de pe piata fortei de munca in 2009 a fost aproximativ 61,5 ani. 42 % dintre europeni cred ca vor fi capabili sa isi desfasoare activitatea curenta dupa 65 de ani, in timp ce 17 % se asteapta sa nu poata sa continue la locul de munca actual pana la 60 de ani. O treime dintre europeni afirma ca ar dori sa continue sa lucreze dupa ce ajung la varsta pensionarii, iar ideea combinarii unei activitati cu timp partial cu o pensie partiala este mai atractiva decat iesirea completa la pensie pentru aproape doua treimi dintre europeni.

Imbatranirea activa nu priveste doar ocuparea fortei de munca . Aproximativ un sfert dintre europeni (inclusiv cei in varsta de peste 55 de ani) spun ca sunt angajati in activitati voluntare. In tari in care voluntariatul reprezinta mai putin o traditie, un procent mai mare de persoane spun ca au ajutat sau au oferit sprijin altor persoane din afara propriei gospodarii. 36 % dintre europenii cu varste de peste 55 de ani au oferit un astfel de sprijin. 15 % din respondentii de peste 55 de ani au grija de un membru al familiei mai varstnic si 42 % au facut aceasta in trecut.

Anul european al imbatranirii active si solidaritatii intre generatii 2012 urmareste sa sensibilizeze opinia publica in privinta contributiei persoanelor in varsta in societate si sa promoveze masuri care sa creeze oportunitati mai bune pentru ca persoanele in varsta sa ramana active .

Anul european 2012 cuprinde trei dimensiuni ale imbatranirii active:

Imbatranirea activa pe piata muncii. A stimula pe lucratorii mai varstnici sa ramana pe piata muncii implica, in special, ameliorarea conditiilor de munca si adaptarea acestora la starea sanatatii si la necesitatile lucratorilor in varsta, actualizarea competentelor acestora prin oferirea unui acces simplificat la procesul de invatare de-a lungul vietii, precum si revizuirea sistemelor de impozitare si de prestatii sociale in sensul transformarii acestora in stimulente eficiente pentru a munci vreme mai indelungata.

Participarea in societate . Imbunatatirea oportunitatilor si conditiilor pentru ca persoanele in varsta sa joace un rol important in societate in calitate de voluntari sau sprijinitori ai familiei si sa participe in societate, evitand astfel izolarea sociala si multe dintre problemele si riscurile asociate acesteia.

Viata independenta. Promovarea sanatatii si asistenta medicala preventiva prin masuri care sa ridice la maximum numarul de ani de viata sanatoasa si sa previna dependenta, precum si transformarea mediului (cladiri publice, infrastructura, transporturi, constructii) intr-unul mai favorabil persoanelor in varsta pentru a le permite acestora sa ramana cat se poate de independente.