Protocolul de la Kyoto merge spre o noua perioada de angajament

Decidenti la nivel inalt - presedinti, premieri, ministri - si experti din 196 de tari au negociat vreme de 14 zile un set amplu de documente si decizii de natura politica, economica, financiara si tehnologica menite sa consolideze actiunea climatica la nivel global, in baza cadrului multilateral furnizat de Conventia cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC) si de Protocolul de la Kyoto la aceasta Conventie . Romania a fost reprezentata la COP 17 de o delegatie condusa de Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely . Acesta a pledat, in alocutiunea sa din plenul Conferintei Partilor, pentru un efort global al tuturor partilor la UNFCCC, care sa fie bazat pe ``responsabilitati comune ale tuturor tarilor, dar si pe obiective si tinte diferentiate, cuprinse intr-un cadru juridic unic cu valoare obligatorie, a carui soliditate si ambitie sa preia in mod benefic arhitectura institutionala a Protocolului de la Kyoto``, a accentuat Laszlo Borbely .

Intrucat prima perioada de angajament sub Protocolul de la Kyoto, care prevede obligatii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, va inceta anul viitor, unul dintre subiectele intens dezbatute a fost continuarea Protocolului cu o a doua perioada de angajament, care sa incorporeze obligatii pentru statele dezvoltate. Conform Deciziei adoptate la Durban de Conferinta Partilor sub Protocolul de la Kyoto, a doua perioada de angajament sub Protocolul de la Kyoto va dura fie 5, fie 8 ani, decizia urmand sa fie luata pana la sfarsitul anului 2012, printr-un amendament legal la Protocol. Partile care isi vor asuma in continuare tinte obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera sub Protocolul de la Kyoto au conditionat aceasta decizie de stabilire a unei foi de parcurs (roadmap) catre un viitor acord global cu valoare juridica obligatorie.

Acest acord ar urma sa intre in vigoare imediat dupa terminarea celei de-a doua perioade de angajament sub Protocolul de la Kyoto si sa prevada tinte obligatorii de reducere a emisiilor pentru toate tarile puternic emitatoare de gaze cu efect de sera, inclusiv cele considerate in curs de dezvoltare (printre acestea, China, India, Brazilia), dar si pentru tari dezvoltate care acum nu sunt parte la Protocolul de la Kyoto (cazul Statelor Unite ale Americii). Documentele finale ale COP 17 de la Durban stipuleaza lansarea unui proces menit sa se finalizeze cu un instrument legal pana cel tarziu in 2015, mentionand ca acest instrument va prevede tinte de reducere a emisiilor pentru toate Partile la viitorul acord . Forma viitorului acord va fi decisa in cadrul un nou organism subsidiar, denumit ``Grup de lucru ad-hoc privind Platforma de la Durban pentru actiune intensificata in domeniul schimbarilor climatice``, care trebuie sa-si definitiveze mandatul nu mai tarziu de 2015, astfel incat viitorul acord sa intre in vigoare si sa fie implementat incepand cu anul 2020. Uniunea Europeana si statele sale membre, dar si reprezentantii statelor insulare mici sau ai celor mai putin dezvoltate tari ale lumii si-au exprimat ingrijorarea fata de refuzul celorlate economii majore de a-si asuma la Durban tinte mai ambitioase de reducere a emisiilor. In vederea diminuarii riscului de agravare a impactului schimbarilor climatice la nivel global, ramane necesara o decizie cat mai rapida a marilor emitatori de gaze cu efect de sera privind acceptarea de noi angajamente, care sa limiteze cresterea temperaturii globale la maximum 2A�C fata de perioada pre-industriala pana la sfarsitul anului 2050. Uniunea Europeana si-a exprimat hotararea de a continua eforturile in domeniul combaterii schimbarilor climatice, atragand insa atentia ca acest proces nu poate evolua prin efortul unei singure entitati (UE), care genereaza doar 11% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera la nivel global.

COP 17 a mai consemnat la Durban progrese pe urmatoarele componente:

- consolidarea mecanismelor flexibile sub Protocolul de la Kyoto, ce recompenseaza inclusiv financiar actiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera;

- progrese in consolidarea modalitatilor de monitorizare-raportare-verificare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in special ale tarilor dezvoltate;

- dezvoltarea cadrului privind finantarea pe termen mediu si lung a actiunilor de prevenire si combatere a efectelor schimbarilor climatice in tarile in curs de dezvoltare;

- operationalizarea Comitetului Tehnic Executiv si a Centrului si a Retelei tehnologice in domeniul schimbarilor climatice pana in 2012, in scopul promovarii si intensificarii cercetarilor in domeniul tehnologiilor de mediu, care vor sprijini actiunile de reducere a emisiilor de de gaze cu efect de sera si actiunile de adaptare la efectele schimbarilor climatice in tarile in curs de dezvoltare;

- posibile reconfigurari ale cadrului de actiune destinat combaterii efectelor schimbarilor climatice la niveluri sectoriale, precum cele din domeniul agriculturii. Directia de comunicare