STUDIU: Patrimoniului natural al Europei se afla intr-un declin alarmant

Evaluarea, care a avut ca obiect aproximativ 6 000 de specii, arata ca 44% dintre molustele de apa dulce, 37% dintre pestii de apa dulce, 23% dintre amfibieni, 20% dintr-o selectie de moluste terestre, 19% dintre reptile, 15% dintre mamifere si libelule, 13% dintre pasari, 11% dintr-o selectie de insecte xilofage, 9% dintre fluturi si 467 de specii de plante vasculare se afla in prezent in pericol .

Comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik, a declarat: `` Bunastarea oamenilor din Europa si din intreaga lume depinde de bunurile si serviciile oferite de natura . Daca nu incercam sa intelegem cauzele acestui declin si nu actionam urgent pentru a-l opri, s-ar putea sa platim scump .``

Molustele de apa dulce constituie cel mai amenintat grup dintre cele evaluate pana in prezent. Margaritifera auricularia , o specie de moluste foarte raspandita odinioara, este limitata in prezent la cateva rauri in Franta si Spania. Aceasta specie, considerata aproape disparuta in anii `80 si incadrata astazi la categoria speciilor grav amenintate cu disparitia, face obiectul unui plan de actiune la nivel european, conceput pentru doua specii; in prezent se afla in desfasurare programe de conservare gratie carora exista o speranta de viitor pentru acest tip de molusca.

`` Cifrele confirma situatia ingrijoratoare a molustelor europene ``, a declarat Annabelle Cuttelod, coordonatoarea listei rosii europene a UICN. ``Aceasta situatie, combinata cu nivelul ridicat al amenintarii cu care se confrunta pestii si amfibienii de apa dulce, ne permite sa ne dam seama de gravitatea amenintarilor care planeaza asupra ecosistemelor europene de apa dulce si care impun luarea unor masuri urgente de conservare.``

Pestii de apa dulce sunt, de asemenea, extrem de amenintati, in special din cauza poluarii, a pescuitului excesiv, a declinului habitatelor si a introducerii unor specii alogene. Sturionii sunt expusi in mod special riscurilor, intrucat sapte din cele opt specii existente in Europa sunt in prezent grav amenintate cu disparitia.

Din categoria plantelor vasculare fac parte rudele salbatice ale plantelor de cultura, care sunt vitale pentru securitatea alimentara, dar care sunt adesea neglijate cand vine vorba despre conservare. Beta patula, o specie grav amenintata, este o ruda salbatica a sfeclei de zahar cultivate si o importanta sursa de gene pentru cresterea rezistentei la virusi. Alte plante de cultura amenintate in mod ingrijorator cu disparitia sunt sfecla de zahar, graul, ovazul si salata, culturi importante din punct de vedere economic in Europa .

Exista insa si cateva vesti bune, iar evaluarea evidentiaza succesul masurilor de conservare bine concepute. Multe specii protejate in temeiul Directivei ``Habitate`` a UE si incluse in reteaua de zone protejate Natura 2000 si-au imbunatatit deja sansele de supravietuire. Centranthus trinervis , o planta endemica din Corsica, a trecut din categoria speciilor grav amenintate in cea a speciilor amenintate, gratie strictei protejari a unicului loc cunoscut unde aceasta poate fi intalnita. In plus, controlul speciilor invazive, cum ar fi de exemplu unele plante, caprinele si sobolanii, a fost benefic in ultimii 10 ani pentru majoritatea speciilor de melci de uscat amenintate din Madeira.

Lista rosie europeana - realizata pe baza acelorasi criterii ca si lista rosie globala a UICN privind speciile amenintate ( Red List of Threatened Species a��), dar limitata la Europa - reprezinta o reexaminare a stadiului de conservare a circa 6 000 de specii europene (mamifere, reptile, amfibieni, pesti de apa dulce, fluturi, libelule, si anumite grupuri de coleoptere, moluste si plante vasculare). Lista identifica specii aflate pe cale de disparitie la nivel regional, astfel incat sa se poata lua masuri de conservare pentru imbunatatirea starii acestora. Lista rosie europeana este finantata in principal de Comisia Europeana . Speciile se impart in opt categorii de risc . Cele care figureaza pe lista speciilor grav amenintate, amenintate sau vulnerabile sunt descrise in mod colectiv ca ``amenintate``.

Lista a fost elaborata de Programul global pentru specii ( Global Species Programme ) al UICN, de Biroul Regional pentru Europa al UICN, de Comisia pentru supravietuirea speciilor din cadrul UICN si de reteaua de experti a acestei institutii, precum si de o serie de parteneri, printre care Butterfly Conservation Europe , European Invertebrates Survey si Muzeul de Istorie Naturala din Berna (Elvetia).

Reactia UE la amenintarile cu care se confrunta pesti de apa dulce, molustele si alte forme de biodiversitate consta intr-o noua strategie pentru biodiversitate adoptata in luna mai a acestui an. Noua si ambitioasa strategie vizeaza stoparea declinului biodiversitatii si al serviciilor ecosistemice in UE pana in 2020 si contine sase obiective principale si 20 de actiuni pentru a ajuta Europa sa-si atinga scopul propus. Obiectivele vizeaza:

implementarea integrala a legislatiei UE in domeniul naturii, in scopul protejarii biodiversitatii

o mai buna protectie a ecosistemelor si utilizarea mai frecventa a infrastructurii verzi

cresterea sustenabilitatii agriculturii si silviculturii

o mai buna gestionare a stocurilor de pesti

controlul mai strict al speciilor alogene invazive

cresterea contributiei UE la combaterea declinului biodiversitatii pe plan mondial