Noutatile introduse prin Codul Civil. Impactul asupra mediului de afaceri

Discursul ministrului Justitiei, intitulat �Impactul noilor coduri asupra sistemului judiciar�, sustinut la conferinta �Noutatile introduse prin Codul Civil. Impactul asupra mediului de afaceri�, organizata de Tuca Zbarcea si Asociatii si Mediafax

Doamnelor si domnilor,

Doresc, in primul rand, sa salut organizarea acestei Conferinte si sa multumesc pentru invitatia de a ma adresa dumneavoastra in deschidere.

Conferinta este o initiativa privata a unei societati de avocati si o agentie de stiri, ceea ce arata ca Noul Cod Civil (NCC) capteaza interesul societatii dincolo de sistemul judiciar.

De asemenea, as dori sa salut interesul presei de a dezbate si prezenta NCC.

NCC va influenta direct modul de structurare a raporturilor juridice si indirect dezlegarea proceselor care vor decurge din acestea.

Noul Cod Penal va influenta modul in care procurorii isi vor concepe tacticile si strategiile anchetei, iar noile coduri de procedura vor influenta direct modul de desfasurare a proceselor.

Dezvoltand aplicarea principiului libertatii de vointa, NCC va oferi cadrul unei organizari mai flexibile a raporturilor civile, ceea ce, in teorie, ar trebui sa conduca mai rar partile spre tribunal.

In caz de diferend, partile au ocazia sa evite conflictul . Ele pot negocia chiar si cauze de anulare/nulitate, reziliere, rezolutiune a contractului, nu numai cauze de raspundere contractuala. In acest cadru, procesul de interpretare se simplifica, sarcina judecatorului devine relativ mai usoara, sansele ca actul de justitie sa fie drept, mai mari.

NCC consacra acum in dreptul pozitiv o serie de institutii construite anterior exclusiv pe cale doctrinara sau jurisprudentiala. In acest fel, NCC contribuie la consolidarea jurisprudentei constante in anumite materii, cum sunt despagubirile morale.

NCC atrage atentia asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si ofera garantii reale de respectare a dreptului la viata de familie, la viata privata, la intimitate.

NCC incearca sa tina departe cetateanul de tribunal, dar performanta profesiilor juridice este esentiala pentru atingerea acestui scop.

NCC va contribui in timp la scaderea volumului de activitate in instante.

NCC atribuie competente clare notarilor, simplificand zona necontencioasa in materii care, pana acum, erau de competenta exclusiva a instantelor, cum ar fi divortul, relatiile dintre parinti si copii, dintre soti, partajul de bunuri, autoritatea parinteasca, succesiunile, instantele fiind astfel degrevate, ele ramanand investite doar in cadrul contencios propriu-zis si numai daca procedurile de negociere, mediere, arbitraj, esueaza.

Codurile de procedura au clarificat competentele materiale si teritoriale ale instantelor, inclusiv in functie de calitatea persoanei, cu consecinta evitarii solutiilor de declinare a competentelor, regulatoare de competente, etc. Aceasta va contribui la celeritatea procedurilor.

In general, procedurile s-au simplificat si au fost gandite pentru a asigura celeritatea si jurisprudenta unitara.

Procedurile privind intrebarea preliminara, judecata RIL- urilor sunt gandite pentru a tine sub control practica neunitara.

Recunoasterea vinovatiei, amanarea pronuntarii hotararii penale, amanarea pronuntarii pedepsei, reducerea pedepselor, reprezinta proceduri suple menite, deopotriva, la educarea justitiabililor si reducerea costurilor judiciare.

Sanctiunile procesuale sunt menite sa disciplineze conduita justitiabililor, este stimulata participarea la actul de justitie a notarilor, mediatorilor, consilierilor juridici.

Solutionarea exceptiilor de procedura, regimul lor juridic este de natura sa sustina celeritatea procedurilor si sa stimuleze buna credinta in exercitiul drepturilor procesuale de catre participantii la proces.

Incuviintarea si administrarea probelor se plaseaza ca regula intr-o faza preliminara, in camera de consiliu, asigurand omogenitatea si celeritatea acesteia.

Judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara sunt institutii noi, menite a valoriza drepturile fundamentale ale omului, principiul legalitatii si respectului drepturilor umane.

XX

Toate aceste institutii noi vor avea influente benefice asupra sistemului judiciar, asupra profesiilor juridice, incluzand aici si magistratura, care, la urma urmei, este tot o profesie juridica.

Sa nu uitam faptul ca in statele de drept anglo-saxon nu poti fi magistrat fara sa ai in cariera ani buni de practica in profesiile juridice. Sunt state in care judecatorii se recruteaza numai dintre cei mai buni avocati! In felul acesta se garanteaza din start ca judecatorul are deja un patrimoniu individual care ii da liniste, se bucura de respectul lumii juridice si al societatii, si are mai multa grija pentru a nu-si periclita un renume si o cariera deja implinite.

Poate ca in viitor ar trebui sa incepem sa studiem atent legea si practica acestor state in materie de organizare a magistraturii si a profesiilor juridice.

Sarcina aplicarii noilor coduri nu este usoara si reusita ei ofera o sansa sistemului judiciar sa se recredibilizeze mai mult.

Sistemul judiciar va fi credibil atunci cand va reusi sa invinga coruptia, inclusiv din propriile randuri, sa tina sub control violentele si sa puna cu succes in aplicare noile coduri.

Avem inca cetateni care ne transmit un mesaj simplu: nu le pasa de lege, nu le e frica de lege!

Valul de violente recente, unele cu consecinte grave sau chiar tragice, demonstreaza acest lucru.

Nu am in vedere doar cazul recent de la Giurgiu, in care un cetatean strain si-a pierdut viata, ci seria de cazuri din ultimele luni in care cetateni romani isi vad drepturile incalcate de indivizi sau grupuri de indivizi care vor sa impuna o lege si o justitie paralela in comunitatile locale.

Acesti indivizi, aceste bande, numite generic "interlopi" si proliferarea actelor lor reprezinta consecinta directa a clementei judecatorilor.

Cand procurorii aduc probe si judecatorii le ignora, nu se pierde doar un caz, ci se transmite opiniei publice un semnal ca poti sa incalci legea si sa scapi nepedepsit.

Daca magistratii nu vor face legea de temut, vom fi considerati un stat esuat.

In aceasta ipoteza nu vom putea vorbi nici de investitii corporatiste, nici de profesii juridice, nici de drepturi si libertati respectate, ce sa mai vorbim de bunastare cinstita.

Economia, justitia, drepturile si libertatile vor fi preluate de "institutia interlopului".

Astazi interlopul paraziteaza societatea, maine ii poate dicta. Astazi el cere taxa de protectie "buticarilor", maine va cere actiuni la firme de avocati, sau de notari, sau va vrea sa aiba judecatori in portofel ... Si nu o sa-i puteti refuza, pentru ca vor ameninta cu forta, iar daca justitia nu este mai puternica decat forta lor, va va fi frica sa-i refuzati.

Daca nu intervenim acum, flagelul se poate extinde si va fi mult mai greu de eradicat mai tarziu.

Aceste fenomene s-au petrecut in alte state europene, care au avut din greu de luptat cu structuri mafiote lasate sa creasca nestingherite.

O conditie pentru ca forta justitiei sa fie eficienta este eradicarea completa a coruptiei din sistemul judiciar, indiferent cat de inalta este.

Iar aceasta este sarcina sistemului insusi, care trebuie sa se auto-protejeze, prin Consiliul Superior al Magistraturii, prin Inspectia Judiciara, prin Parchet.

Este adevarat, avem un minister numit al ``Justitiei``, desi nu are nici un control asupra sistemului, si un consiliu numit doar al ``Magistraturii``, desi detine de drept si de fapt toate fraiele sistemului judiciar si ale Justitiei.

Conform atributiilor legale, Consiliul Superior al Magistraturii este in fapt un Consiliul Superior al Magistraturii si Justitiei si trebuie sa faca mai repede ordine in sistemul judiciar si in Justitie!

Iata, CSM va dezbate si probabil adopta astazi propunerea de eliminare a pensiei de serviciu in anumite cazuri de coruptie. Este un mare pas inainte fata de pozitia anterior exprimata la dezbaterea proiectului privind raspunderea disciplinara.

Un alt pas ar fi continuarea demersului inceput prin petitia celor 400 de judecatori in 2010, sprijinita la acel moment de unii dintre actualii membri ai CSM.

Implementarea codurilor depinde si de modul in care aceste probleme sunt abordate de catre sistemul judiciar.

Cum spuneam, aplicarea lor reprezinta nu numai o provocare, ci si o oportunitate pentru sistemul judiciar.

Codurile pot avea efecte benefice asupra sistemului, dar activarea acestor efecte sta in primul rand in puterea magistratilor si a conducerii lor.

Va multumesc pentru atentie.

Catalin Predoiu
Ministrul Justitiei