Jud. Cristi Danilet. Jurnal SUA: Constitutia si DoJ

Art. 1 reglementeaza structura legislativului, art. 2 se refera la Presedinte si executiv, art. 3 la judiciary.

Legislativul are un rol diferit in sistemul anglo-saxon comparativ cu tarile civile care au coduri de legi. Aici cateodata exista coduri, dar regulile sunt alcatuite din deciziile judecatorilor. Ele au un mare impact chiar cand exista legi, pentru ca interpreteaza legea .

Legislativul tine cont de aceste decizii. In US Antitrust Act legea spune ca nu este permisa competitia neloiala (unfair competition) - dar a fost lasat judecatorilor sa spuna ce inseamna ``unfair``. De aceea conteaza asa mult cine sunt judecatorii. Acum se tinde la codificarea legilor la nivel federal si statal - procedurile civile si penale, contractele comerciale (Uniform Comercial Code). In rest, statele sunt libere sa adopte ce legi doresc, de aceea unele difera mult de la un stat la altul: spre exemplu, Florida nu are impozit pe venit, de aceea multi se muta aici.

Pentru ca exista atatea sisteme legislative si juridice, s-a incercat unificarea lor. In anii 30 a avut loc ``legal realism movement``, cu scopul de a forma o jurisprudenta unitara. Initial se punea accent pe ``legal academics``, dar in timp importanta doctorilor in drept a disparut.

Unificarea tarii se produce prin mai multe modalitati:
- prin legi unice: Constitutia, codurile de procedura
- prin legi federale: antitrust, taxe, mediu
- activitatea American Law Institute: grupul s-a adunat prima data in anii 20, a adunat ``crema`` judecatorilor si avocatilor, s-au ales intre ei, la fel in prezent. Cuprinde judecatori, avocati, profesori pentru a cerceta jurisprudenta si incerca sa o codifice. Codul/regulile nu au efect, ci trebuie preluate de legislativ.

Inainte de 1900 judecatorii nu faceau legi: gaseau, determinau, influentau legea . Dupa miscarea legal realism, se poate spune ca judecatorii fac legi. In sistemul federal, judecatorii nu au puterea de a dezvolta common law, ei pot interpreta Constitutia, federal status cand exista, si legea statelor. Dar la nivel de stat, judecatorii au aceasta putere .

Fiecare stat are sistemul legislativ, care urmeaza structura celui federal.

Art. 1 sectiunea 2 reglementeaza Camera reprezentantilor. Are o reprezentare democratica, 435 membri, alesi de populatie, fiecare reprezinta 650.000 oameni. Mandat de 2 ani. Sunt foarte putini independenti, de regula - in prezent, nici unul.

La fiecare 10 ani se face recensamantul populatiei. Ca urmare, se reface numarul reprezentatilor in Camera .

Senatul are 100 membri, cate 2 din fiecare stat . Sunt putini independenti - in prezent doi.

Procesul legislativ:

- introducerea proiectului: Nu e sistem prezidential, deci Presedintele nu e membru al parlamentului, de aceea nu are initiativa legislativa. Lectorul de azi a avut calitatea de lobbyst pentru interese comerciale, era platit sa faca proiecte de legi, iar prietenii angajatorului sau din Camere le preluau. E neetic sa fii platit pentru a prelua amendamente/lege - amandoua camerele au coduri si comisii etice. Desigur, banii se investesc in campanii - de aceea acum s-au introdus limite ale sponsorizarilor.

- proiectul este trimis la comisia de specialitate: se pot cita persoane, care spun juramantul, depun marturie.

- proiectul ajunge la Plen: se fac amendamente. Procedura filibster permite unuia sa monopolizeze dezbaterea, astfel ca metoda de a il reduce la tacere este sa se obtina 60 voturi.

- proiectul este aprobat. Daca trece prin amandoua Camerele acelasi proiect, se poate ajunge la forme diferite. Trebuie reglementata situatia inainte de a ajungela Presedinte: fie una renunta la forma sa; fie se formeaza un comitet din membri comuni pentru a face compromis care trebuie aprobat de fiecare camera .

Presedintele poate respinge o lege, e la discretia sa motivul. In mod normal, trebuie sa explice motivul (cum ar fi neconstitutionalitatea legii).

Legislativul federal e limitat de Constitutia federala. Art. 1 sect. 8 alin. 3 se refera la clauza comerciala. In 2005 o decizie a curtii supreme a stabilt ca Congresul poate interzice cresterea marihuanei pe terenul sau pt propriul uz. Acum e in discutie Legea sistemului de sanatate din 2010: fiecare persoana trebuie sa cumpere asigurari de la o companie privata. O curte federala de apel a stabilit ca e permisa de Constitutie o asemenea reglementare, o alta ca nu. Acum curtea suprema se va pronunta.

Sistemul judiciar:

Se spune ca in democratia americana, orice problema politica ajunge in ceea din urma la judecatori.

Art. 3 din Constitutie prevede doar curtea suprema si da putere Congresului sa stabileasca celelalte curti. Curtile de prima instanta functioneaza la nivelul districtelor din state. Sunt 678 de judecatori, sunt propusi de Presedinte, au plenitudine de jurisdictie.

Apoi sunt curtile de apel, 11, plus Districtul Columbia si una specializata (nationwide jurisdiction). Sunt 179 judecatori federali.

Apoi e curtea suprema. Are 9 judecatori. Pana in 1991 rezolvau individual si dosare la nivel obisnuit, apoi Parlamentul a eliminat aceasta obligatie, dar e posibil daca doresc. Interpreteaza doar legea, nu faptele. In sistemul anglo-saxon se descurajeaza cai de atac pe motive de fapt, asta datorita existentei juriilor. Curtea Suprema decide ce caz sa solutioneze: sunt 5000-6000 cereri de solutionare pe an, dar se solutioneaza 80-90.

Fiecare judecator federal are un numar de judicial clerks, absolventi de drept . La prima instanta 2, curtile de apel sunt 3, la suprema cate 4, presedintele mai multi caci are si activitati administrative. Clerk-ii fac proiecte de hotarari, asista judecatorul. Fiecare clerk solutioneaza petitii: daca descopera probleme de drept, sau jurisprudenta diferita, face un raport cu propria sa opinie .

Precedentul judiciar caracterizeaza sistemul anglo-saxon. Instantele inferioare sunt tinute de solutiile instantelor imediat superioare in circumscriptia careia se afla. Daca curtea inferioara se departeaza de jurisprudenta instantei de apel, aceasta din urma retrimite cazul la judecare fara sa mai faca audieri. Curtea isi urmeaza propria jurisprudenta, rar revine asupra acesteia.

Jurisdictia curtilor federale este in art. 3 sect. 2 din Constitutie . Nu pot audia daca nu este o disputa actuala intre doua parti diferite - nu da opinii consultative. Privesc numai Constitutia federala, legile federale, regulamentele federale, precum si dispute intre cetateni din state diferite.

Judecatorii din America pot inlatura aplicarea unei legi pe motiv de neconstitutionalitate. Nu numai cei federali! - doar toti jura sa respecte Constitutia . In Anglia, unde exista conflicte intre legi, legea elaborata de institutia mai inalta, invinge. La fel in SUA, a fost preluat acest sistem si explica de ce fiecare judecator are acest drept . Amendamentul 14 afost interpretat de Curtea Suprema: vrea acest amendament ca Bill of Rights (alcatuit din primele 10 amendamentela Constitutia USA) sa se aplice statelor, sau numai la nivel federal? Raspunsul a fost ca se aplica si la nivel de stat .

Judecatorii trebuie sa fie mai intai avocati cu experienta, mai ales reprezentanta in litigii. Judecatorii din sistemul civil tind sa devina teoreticieni, formalisti. Judecatorul paote fi supus unei proceduri de impechement: dupa o judecata in Camera Reprezentantilor, un judecator poate fi inlaturat de Senat pentru: mita, coruptie, alte infractiuni grave decise de Senat.

80% din judecatorii statali sunt alesi. Unii sunt parte in proceduri de alegeri ca legislativul, altii nu au legatura cu politicienii, altii sunt propusi pe o lista data Guvernatorului care alege.

Department of Justice

Pe emblema Departamentului de justitie sta scris: Qui Pro Domino Justitia Sequitur.

Nu e condus nici de ministrul justitiei, nici de procurorul general. Este Attorney General. Pentru a intelege ce este acesta, trebui vazute structura DoJ: este o institutie-mama care coordoneaza activitatea mai multor institutii distincte: Federal Birou of Prisons, Federal Birou of Investigation, United State Marschal, Office of the Inspector General, Bureau of Alcohol, Tabaco, Firearms and Explosions, Drug Enforcement Administration, Ofiice of the Federal DEtention Trustee, Office of Justice Programs. Deci sunt cam trei ramuri in total: cea de investigatie, cea de litigii si cea legate de prizonieri.

Aici avem mai multe intalniri:

1. prima intalnire e cu un reprezentant al Biroului de relatii internationale.

A fost procuror federal, specializat in crima organizata, cartele de droguri, coruptie. Aici este insarcinat cu gestionarea cererilor de extradare si asistenta juridica internationala. A participat la desfasurarea actiunilor pentru cel mai mare caz de cybercrime din istoria FBI - in Egipt, se furau banii dintr-un cont si se varsau in alt cont al aceleiasi banci, dupa are venea cineva din SUA si ridica banii; cooperarea a permis arestarea simultana a peste 50 de persoane in Egipt si tot atatea in SUA.

Regulile extradarii sunt birocratice, extradarea dureaza mult. SUA nu are tratate cu toate statele. Acolo unde exista tratate, unii raspund la e-mailuri, altii nici macar la scrisori formale.

Acum 30 de ani, politia era complet separata de procurori: dosarele erau administrate de politie si le aducea la procuror care decidea daca este un caz. Acum lucreaza impreuna, mai ales la cauzele complicate: cum se folosesc investigatorii sub acoperire, ce probe trebuie administrate etc. Procurorii trebuie sa se asigure ca politistii respecta drepturile omului; tot politistii sunt cei care instrumenteaza cauze cu privire la judecatori, procurori, politicieni. Dar politia nu e sub controlul procurorilor; pentru unele acte e nevoie de aprobarea procurorului sau mandat de la judecator. Procurorul care contribuie la investigarea cazului este acelasi cu cel care prezinta cazul in fata judecatorului. Nu exista private prosecution sau procurori independenti.

2. Adoua intalnire este la Criminal Division.

Aceasta are doua componente:

- ICITAP: e pentru training in domeniul investigatiilor criminale internationale. A dezvoltat programe in 39 tari, are 19 birouri nationale.

- OPDAT: e pentru programe de asistenta si dezvoltare a trening-urilor pentru juristi. Are birouri in mai multe tari din lume, nu si in Ro. A dezvoltat in 2010 un numar de 674 de programe in 110 tari, cu un buget de 62 mil. dolari. Ariile sunt diverse: reforma procedurii sau a institutiilor in domeniul penal, traficul de persoane, anticoruptie, crima organizata, spalare bani, cybercrime si proprietate intelectuala, trafic de narcotice. Acorda asistenta pentru conceput legi, dezvoltat task force, managementul functiei, intarirea capacitatii institutionale, promovarea rule of law si drepturile omului.

Initiativa pentru dezvoltarea de programe apartine statelor, care o solicita prin Ambasada SUA de la ele; aceasta vorbeste cu Departamentul de Stat . SUA accepta daca partenerii sunt de incredere si daca exista sustenabilitate (dupa incetarea programului continua activitatile implementate). Dupa care se da insarcinarea la DoJ.

3. A treia intalnire este la Civil Division

Cand SUA este parte intr-o cauza, potrivit legii este reprentanta de catre Departamentul de Justitie (DoJ); doar daca cei care actioneaza in judecata SUA sunt chiar angajati ai DoJ, se apeleaza la avocati din afara. La nivelul statelor exista o structura asemanatoare (Attorney General pentru fiecare stat).

In DoJ lucreaza lawyers, un fel de consilieri juridici. Nu imi e clar daca in acelasi timp pot si pleda (evident in alte procese decat cele implicand SUA), dar sigur pot face avocatura pro-bono ca parte din programul lor obligatoriu ca avocati inscrisi in Barou. Pentru activitateala DoJ, primesc salariu ca orice alt lawyers angajat la stat .

DoJ cuprinde mai multe divizii, conduse de un director aflat sub coordonarea directa a AG.

Divizia civila se ocupa cu tot ce nu e penal.

In litigii, SUA e reprezentata de Solicitor General al SUA. Nici un avocat al DoJ nu poate declara apel, decat prin SG. Nu se declara apel in toate cauzele pierdute - se urmareste sa se faca justitie, nu sa se castige procese.

Divizia civila are mai mutle ramuri. De ex, in procesele comerciale, Branch Commercial Litigation reprezinta SUA in fata instantelor statele.

Functionarii SUA pot fi actionati in judecata pentru culpa profesionala (nu si judecatorii, care au imunitate litigioasa): astfel, daca se incalca drepturi constitutionale, poate fi chemata in judecata SUA, dar poate fi chemat in judecata si politistul care a abuzat, in temeiul art. 4 din Constitutie; pentru incalcarea altor drepturi, numai SUA.

DoJ apara doar SUA, nu statele. DoJ nu are nicio legatura cu administrarea instantelor.

Grabirea procedurilor are loc prin ADR (se rezolva cam 20% din cauze prin mediere) sau prin motiuni (un fel de exceptii la noi, cum ar fi cea de inadmisibilitate sau de tardivitate a actiunii).

In procesele internationale, DoJ apara SUA in afara granitelor: sunt 1000 de cazuri pe rol in 100 tari . Cele mai multe sunt litigii de munca (angajati vs. Ambasade, militari etc), litigii din cauza accidentelor de circulatie, politice (cetateni straini cheama SUA in judecata in curti nationale).

Pentru procese comerciale in care partile inteleg sa li se aplice legea SUA daca ajung la litigiu, DoJ poate oferi judecatorului national un expert care sa explice ce lege se aplica.

Sistemul de legal aid nu este in raspunderea Doj, dar banii sunt dati de guvernul SUA. Legal aid cuprinde Birouri de servicii juridice, Avocatii publici si Avocatii privati sau pro-bono.