Inspectia Judiciara controleaza calitatea motivarilor si a rechizitoriilor

De asemenea, subfinantarea sistemului judiciar duce la emiterea unor raspunsuri care ii nemultumesc pe justitiabili, iar increderea in justitie scade alarmant. Mihaela Tropcea apreciaza ca evaluarea magistratilor nu va mai fi o formalitate, iar primul pas a fost facut de catre Inspectia Judiciara, care a inceput sa sesizeze comisiile de evaluare, acestea urmand sa analizeze punctual motivarile, incheierile sau chiar rechizitoriile. Asa s-a intamplat in cazul judecatoarei care a scris intr-o incheiere, punand in libertate un traficant de droguri, ca trebuie incurajata cultura canepei in beneficiul industriei din Romania.

Unde e locul Inspectiei Judiciare: la CSM, in subordinea exclusiva a ministrului de justitie, sau ca o structura autonoma?
Cu privire la acest aspect am mai discutat si am mai spus punctul meu de vedere, potrivit caruia locul Inspectiei Judiciare este in cadrul CSM. Sigur ca in cadrul CSM ea trebuie sa functioneze ca o structura autonoma si, in acest sens, se fac demersuri, functioneaza ca o structura autonoma, are deplina independenta si chiar a facut propuneri ca aceasta independenta sa fie si mai mult consacrata si din punct de vedere legislativ. Propunerile au fost chiar aprobate, atat de catre CSM, cat si de Ministerul Justitiei.

Cum explicati faptul ca ministrul justitiei a declarat ca Inspectia Judiciara nu ``trebuie mangaiata pe cap``, ci trebuie responsabilizata?
Sigur, domnul ministru priveste din perspectiva Ministerului Justitiei, care reprezinta, de fapt, Executivul, si dumnealui are atributii cu privire la functionarea sistemului judiciar. Domnul ministru recepteaza toate nemultumirile publice la adresa sistemului judiciar si, de regula, toate nemultumirile din sistem sunt reprosate Inspectiei Judiciare. Daca un judecator este pensionat si nu intrunea conditiile prevazute de lege, i se reproseaza tot Inspectiei Judiciare, daca un judecator savarseste o abatere de la Codul deontologic, faptul ca el nu este sanctionat disciplinar i se reproseaza tot Inspectiei, daca exista practica neunitara, i se reproseaza tot Inspectiei! Practic, toate aceste nemultumiri sunt cumulate, se considera ca Inspectia este cea care ar trebui sa regleze toate aceste situatii, cand, de fapt, Inspectia are atributii numai in ceea ce priveste raspunderea disciplinara a magistratilor si, in acelasi timp, modul de functionare a instantelor si Parchetelor ca serviciu public si sigur, un rol foarte important, acela de rol preventiv.

Isi doreste ministrul justitiei Inspectia Judiciara?
Nu stiu daca isi doreste! Sigur, au existat si exista foarte multe discutii in acest sens, ori sa fie plasata, asa cum ati spus, ca o structura autonoma, ori la Ministerul Justitiei. Vreau sa precizez un lucru: indiferent unde va fi Inspectia Judiciara, masurile, fie ca vizeaza probleme de management, fie ca vizeaza probleme privind raspunderea disciplinara, ajung sa fie supuse analizei tot CSM.

Eu zic ca nu e indiferent, pentru ca, daca Inspectia ar fi la MJ, ministrul e titularul actiunii disciplinare.
Sigur, voiam sa spun din perspectiva rezultatului. Din perspectiva titularului actiunii disciplinare ar fi ministrul justitiei. Eu, daca s-ar intampla acest lucru, as vrea sa vad masurile luate si cat de eficienta va fi Inspectia la Ministerul Justitiei, avand in vedere ca, in acest moment, potrivit legii, orice persoana interesata poate sesiza Inspectia Judiciara, institutii, autoritati, inclusiv presedintii de instante si de Parchete. Anul trecut au fost aproape 5.000 de sesizari. Vorbeam ca suntem intr-o perioada de restructurare, vrem sa ne organizam de asa natura sa existe un filtru, un serviciu in cadrul Inspectiei care sa trieze aceste memorii, sa le solutioneze si numai cele in care sunt indicii cu privire la savarsirea unor abateri sa fie directionate catre inspectori. Spuneam ca as vrea sa vad cat e de eficient, pentru ca, ascultand in conferinta Asociatiei franco-romane a juristilor, doamna Sylvie Guebel-Ceccaldi, inspector de la Inspectia Judiciara din Franta, spunea ca aceasta Inspectie e sesizata de catre ministrul justitiei. Acolo, Inspectia este plasata la Ministerul Justitiei si nimeni altcineva nu o poate sesiza, in afara de ministrul justitiei. In prezent, exista in Franta o presiune ca si alte persoane sa poata sesiza Inspectia si se gandesc la niste filtre pe care abia acum sa le faca. Este evident ca daca o Inspectie primeste de la ministrul justitiei numai cateva sesizari, cele pe care le considera ministrul ca fiind importante, e clar ca le rezolva foarte repede si foarte eficient. Una e sa primesti 50 - 100 si alta e sa primesti 5.000! Si sa te apleci asupra fiecareia, pentru ca nu poti sa faci deosebirea care e importanta, care nu e importanta, trebuie sa raspunzi la toate solicitarile! Nu mai vorbesc ca niciodata Inspectia nu a functionat cu o schema completa iar de doi ani, chiar functioneaza cu o schema la jumatate.

Cum sunteti criticati?
Suntem criticati ca niciodata nu ne aplecam cu privire la redactarea in termen a hotararilor, s-a spus la acea conferinta, nu ne aplecam asupra acelei abateri care suscita foarte multe discutii cu privire la exercitarea profesiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, sau nerespectarea normelor cu rea-credinta sau grava neglijenta . S-a spus ca niciodata nu am exercitat o actiune disciplinara si ca, de regula, raspunsul in aceste situatii e ca statul este de vina, ca statul e cel care ar trebui sa asigure scheme de personal sau conditii de munca . In mod cert am dat si un astfel de raspuns, dar in conditiile in care instanta sau Parchetul respectiv se afla clar intr-o astfel de situatie.

Cum zice domnul ministru, pe alocuri!
Pe alocuri, dar situatiile sunt, de regula, foarte multe. Dar acest lucru este o realitate. Noi am exercitat chiar pe acest temei, pentru grava neglijenta, deci pentru litera ``h``, in 2009, 10 actiuni disciplinare, pentru care s-au aplicat si 10 sanctiuni disciplinare, 7 fiind aplicate fata de judecatori si 3 fata de procurori. Iar in 2010 au fost aplicate pentru aceeasi abatere 6 sanctiuni disciplinare, 4 fata de judecatorisi 2 fata de procurori. Si pot spune ca au fost 4 excluderi din magistratura printre aceste sanctiuni. Deci nu suntem relaxati in ceea ce priveste abaterile savarsite de magistrati cu rea-credinta sau din grava neglijenta, ne aplecam cu seriozitate asupra acestor atitudini, de a intelege profesia de magistrat, si nu suntem deloc blajini sau nu ii mangaiem pe cap, asa cum se sustine.

Am aici un extras din declaratia ministrului justitiei de la Bilantul Curtii de Apel, care cita dintr-un model de document pe care Inspectia l-a eliberat petentilor. Spuneati: ``Este reala sesizarea dvs. cat priveste incalcarea termenului de catre judecatorul, procurorul X, insa acest lucru nu este imputabil judecatorului, procurorului reclamat, ci statului care nu asigura conditiile desfasurarii actului de justitie in termenele legale``. Mai raspundeti de maniera asta?
Daca situatia se regaseste, probabil ca raspundem si in acest sens. Cred ca acest paragraf era rupt dintr-un context, dadeam un exemplu atunci. Era vorba despre un dosar, aflat in cercetare la Parchet de un numar destul de mare de ani, cam din 2005-2006, si nu se putea efectua o expertiza criminalistica tocmai din cauza lipsei de experti. Iar la verificarile inspectorilor era o adresa din partea Institutului care spunea ca ei fac acum expertize din 2006-2007 si ca expertiza in cauza urma sa fie finalizata ulterior. In acest sens cred ca s-ar putea inscrie, intr-un astfel de context. Cred ca nu putea procurorul sa finalizeze acel caz daca expertul criminalist, si era o expertiza esentiala, nu putea sa finalizeze expertiza. Sigur ca, in acel caz ii spuneam ca este reala sustinerea, a fost temporizata, insa nu e imputabila procurorului, care a facut acte probabil de urmarire, dar nu a putut administra proba cu expertiza, pentru ca, iacata, expertul criminalist este si el foarte aglomerat. Sau se intampla ca nu exista experti intr-un domeniu de activitate . Acest lucru se intampla foarte des in dosarele de partaje succesorale, in care lipsa expertilor topografici era acuta, iar noi, cred ca din 2005, am semnalizat acest lucru ministrului de justitie, care, in sfarsit, acum a luat masuri privind remedierea acestei disfunctionalitati privind expertii topografi.
``Daca procesul este in curs i se raspunde petentului ca isi poate valorifica interesul, sustinerile in fata instantei de judecata, fara posibilitatea de interventie a Inspectiei Judiciare. Daca procesul este definitiv, irevocabil, i se raspunde invariabil ca o hotarare definitiva irevocabila nu poate face obiectul verificarilor. Cercul se inchide``, spune ministrul.
Probabil ca nu a mentionat si temeiul juridic domnul ministru . Noi putem verifica masurile dispuse de judecator cu rea-credinta sau cu grava neglijenta, dar nu putem sa intervenim in cursul judecatii si nici sa comentam o hotarare judecatoreasca, ce se afla intr-o cale de atac. Ea este supusa controlului ierarhic. De altfel, si Constitutia prevede ca justitia se infaptuieste prin instantele de judecata . Daca ar fi modificata Constitutia si ar spune ca justitia se infaptuieste prin instantele de judecata si prin Inspectia judiciara, poate ca am putea sa intervenim inaintea judecatorului care judeca in calea de atac, sa cenzuram hotararea judecatorului.
Este o ironie, cum sa intelegem?!
Poate ca este.
CEDO ne condamna ca unele hotarari judecatoresti sunt fie neconcludente, fie au un limbaj prea tehnic, inaccesibil justitiabilului.
In ultima vreme, am luat putin in discutie si aspectul redactarii hotararilor judecatoresti, ne-am aplecat asupra acestor hotarari care sunt motivate uneori cu incalcarea acelor criterii pe care le prevede Ghidul de evaluare. De regula, trebuie folosit un limbaj clar, concis, pe intelesul tuturor, care sa faca credibila solutia pe care o da judecatorul. As preciza acea hotarare cu incurajarea culturii de canepa pe care noi am supus-o atentiei sectiei, pentru ca am apreciat ca o astfel de incheiere ar putea sa nu fie credibila atunci cand este citita si, pentru ca nu este de competenta noastra, am supus-o atentiei Sectiei pentru judecatori. Asa vom proceda si pe viitor pentru ca sa fie inaintate acestor Comisii de evaluare si de asemenea sa avem si un feed-back din partea comisiilor, de acum sa vedem cum reactioneaza.

Cum a reactionat Comisia de evaluare in cazul culturii de canepa?
Deocamdata, ei se afla inca in procesul de evaluare, nu ne-au comunicat. Nu putem sa fim siguri si nici nu putem impune, acea incheiere poate fi insa izolata in activitatea respectivului judecator si, in contextul intregii evaluari, s-ar putea sa nu aiba o influenta foarte mare. Nu putem ramane insensibili. Chiar daca nu va influenta foarte mult evaluarea, va trebui totusi motivata evaluarea respectiva. Vrem sa avem feed-back-ul din partea acestor Comisii de evaluare fata de asemenea hotarari, sau chiar si fata de o lucrare a unui procuror, un rechizitoriu. Ne-am aplecat asupra acestui lucru pentru ca am vazut foarte multe hotarari de-a lungul vremii, noi am mai transmis Comisiilor de evaluare aceste hotarari, dar nu am avut un raspuns, ce s-a intamplat cu acele hotarari? De aceea am provocat Sectia de judecatori ca de acum incolo sa avem o astfel de masura, de a avea feed-back-ul comisiei de evaluare.

Insa in cazurile in care se da copy-paste, de la o incheiere la alta?
V-am spus, aceste incheieri nu sunt de competenta noastra, ci a Comisiilor de evaluare. Dupa cum stiti, judecatorii si procurorii sunt evaluati in proportie de 99% , avand calificativul ``bine`` sau ``foarte bine``. Este important ca, la randul lor, Comisiile de evaluare sa se responsabilizeze. Un presedinte de instanta mi-a spus ca are un judecator care motiveaza si are niste hotarari de ``te ei cu mainile de cap``. L-am intrebat pe presedinte ce calificativ are judecatorul. Mi-a spus ca ``foarte bine``. Pai daca are ``foarte bine``, i-am spus, inseamna ca i-ati dat fie 10, fie 9. Daca i-ati dat in Comisia de evaluare 5 sau nota mai mica la calitatea motivarii, in mod sigur acel judecator se gandea de doua trei ori cand motiva hotararea . Procentul de ``foarte bine`` este atat de mare si, asa cum spuneti, nemultumirile sunt evidente si vedem si noi ca nu toata lumea e ``bine`` si nu motiveaza de ``foarte bine``, nu are o conduita de ``foarte bine``. Comisia de evaluare trebuie sa-si asume raspunderea unei evaluari corecte.

Autor: NICOLETA CHIRU - Categoria: Blitz interviu - Publicat la: 2011-05-23 18:43:06