Raspunsul Curtii de Apel Bucuresti ref. discursul ministrului Justitiei

"Interventia d-lui ministru al Justitiei, cu referire la raportul Curtii de Apel Bucuresti asupra activitatii in anul 2010, prin infatisarea situatiei in mod trunchiat si scos din context, impune aducerea unor precizari importante, reflectate si in situatiile statistice intocmite, ce pot fi consultate in anexa prezentului document de catre persoanele interesate a cunoaste adevarul.

Analiza proprie a Ministerului Justitiei pe marginea acestui bilant a urmarit deturnarea atentiei de la cea mai importanta problematica reliefata de indicatorii numerici, incontestabili datorita metodei cu caracter tehnic folosite, respectiv cresterea semnificativa si continua a numarului de dosare fata de ultimii doi ani, pe fondul neadaptarii alocatiilor bugetare la aceasta crestere.

In acelasi timp, ansamblul sustinerilor cuprinse in discursul d-lui ministru a avut ca scop delegarea nepermisa a responsabilitatii Ministerului Justitiei catre instanta cu cel mai mare volum de activitate pe plan national, prin identificarea unor pseudo-justificari imputabile Curtii de Apel Bucuresti. Concluzia de ansamblu a interventiei sale a configurat lipsa oricarei obligatii in acest sens, in pofida atribuirii lor, in mod expres, prin lege.

Astfel, potrivit art. 133 din Legea nr. 304/2004, Ministerului Justitiei ii revine sarcina de a compara volumul de activitate al fiecarei instante cu media nationala, pentru monitorizarea periodica a fluctuatiilor in volumul de activitate, identificarea instantelor cu deficit de personal si suplimentarea corespunzatoare a schemelor, acolo unde acesti parametri o impun.

Ne vedem nevoiti sa subliniem, totodata, ca expresiile si termenii folositi sunt de neacceptat atat din punctul de vedere al limitelor institutionale de exprimare si cu atat mai putin, din punctul de vedere al corespondentei lor cu realitatea obiectiva ilustrata prin cifre.

In conditiile in care pe parcursului anului 2010 Curtea de Apel Bucuresti si instantele arondate au inregistrat un numar de 490.451 dosare nou intrate, fata de 381.255 in anul 2009, este cel putin ilogica concluzia d-lui ministru ca principalele cauze ale cresterii volumului de activitate sunt ``2 luni de greva nelegala`` in anul 2009 si aplicarea programului volumului optim de munca .

De altfel, analiza tendentioasa a Ministerului Justitiei este eronata si sub aspectul indicelui de operativitate, indice care a crescut usor fata de anul 2009, pe fondul mentinerii aceluiasi nivelul al alocarii de resurse si al cresterii cu 33,51% a volumului de activitate . Ilustrarea evolutiei acestui indice s-a realizat, contrar asertiunii d-lui ministru, in raport de fiecare instanta si de fiecare sectie din instante, ca medie, avandu-se in vedere in mod evident structura numerica a fiecarei sectii. Situatia individuala a celor 786 de judecatori, sub acest aspect, a constituit baza datelor ilustrate in bilant si se regaseste in evidentele fiecarei instante.

Intentionat inexacte sunt, de asemenea, referirile Ministerului Justitiei la indicatorii de calitate: durata solutionarii cauzelor si indicele de casare al hotararilor, in conditiile in care datele statistice arata ca numarul dosarelor mai vechi de 1 an reprezinta doar un procent de 1.11% din dosare, in scadere cu 0,37% fata de anul anterior, iar indicele de casare a scazut de la 3,50% la 3,09%.

In mod evident, unele date utilizate in analiza Ministerului Justitiei sunt preluate din alte surse decat raportul de activitate, necunoscute noua, iar in alte cazuri, s-au produs confuzii voluntare majore intre datele relevante asupra volumului de munca si a incarcaturii pe judecator.

Astfel,

A� In discursul d-lui ministru al justitiei, numarul de 327,15 dosare / judecator este rezultatul unui calcul strict matematic, respectiv numarul dosarelor aflate pe rol impartit la numarul de judecatori, fara a fi avut in vedere aspectul ca apelurile sunt judecate de doi judecatori, iar recursurile de trei judecatori.

In realitate, numarul mediu de 774 incarcatura / judecator la Curtea de Apel Bucuresti (in unele materii chiar 1390 de dosare / judecator) este rezultat prin impartirea celor 48.746 cauze pe rol (stoc + nou intrate) la numarul efectiv de judecatori in activitate, respectiv 149, tinandu-se seama de faza procesuala - fond / apel / recurs, astfel cum rezulta, fara echivoc, din anexe - pag. 344 - 347.

A� numarul mediu real al cauzelor solutionate la sectiile Curtii de Apel Bucuresti a fost de 529 dosare / judecator (la unele materii chiar 860 de dosare / judecator), si nu de 216,29 dosare / judecator asa cum se sustine in discursul d-lui ministru al justitiei.

Nici in acest caz, analiza criticata nu a tinut cont de fazele procesuale in care s-au aflat dosarele.

A� In acelasi registru al erorilor flagrante, mentionam numarul de 7.300 dosare pretins a reprezenta volumul de cauze la sectiile penale, in realitate acesta reprezentand numarul de dosare nou intrate. Datele statistice evidentiaza in schimb, ca volumul de activitate la sectiile penale a fost de 7.970 dosare, din care 7.055 solutionate.

Totodata, numarul de 45 judecatori la care se face referire nu este real, deoarece, din schema de 45 judecatori la cele doua sectii penale, au participat efectiv la activitatea de judecata doar 37, restul nefiind temporar in activitate .

Folosind corect datele de mai sus, rezulta o incarcatura medie in materie penala de 546 dosare / judecator (si nu de 162, 22 cauze/ judecator, cum s-a aratat) si, respectiv 489 de dosare solutionate / judecator (si nu 177,11 dosare / judecator, cum s-a aratat).

De altfel, calculul operat de minister in materie penala este evident eronat in conditiile in care ajunge la un rezultat matematic imposibil, numarul cauzelor solutionate neputand fi mai mare decat incarcatura.

A� O alta evidenta si voita confuzie se face in ceea ce priveste cele 237 dosare mai vechi de 1 an de la Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, care reprezinta o parte din totalul pe instanta si nu o pondere, in conditiile in care pe rolul acestei sectii sunt inregistrate 15.615 cauze, iar d-nul ministru omite premeditat a recunoaste, in privinta acestei sectii, ca inregistreaza o activitate de peste 100 ori mai mare fata de a doua curte clasata, si de peste 400 ori mai mult fata de curtile care inregistreaza un volum de activitate mai mic, in fond .

Pe fondul aceleiasi interventii nefundamentate, consideram ca in mod intentionat au fost omise de la analiza filele 98, 100, 101, respectiv 120-122 ale raportului, in care sunt identificate vulnerabilitati in activitatea judecatorilor privitoare la indicatorii de calitate specifici.

Pentru compatibilizarea intre realitatea obiectiva de la nivelul instantei noastre si cea creionata in discursul lipsit de rigoare al d-lui ministru al justitiei, consideram oportuna prezenta unui reprezentant al institutiei cu atributiile prevazute de art. 133 din Legea nr. 304/2004 la o sedinta publica de judecata de 144 de cauze, situatie uzual intalnita la nivelul acestei instante.

Constienti ca la acest moment concluzia ce urmeaza poate reprezenta o forma fara fond, ne exprimam speranta intr-o viitoare colaborare intre institutia noastra si Ministerul Justitiei, cu rezultate mai bune .

BIROUL DE INFORMARE SI RELATII PUBLICE AL CURTII DE APEL BUCURESTI``