Ministerul Justitiei ref. evenimentele care au incidenta asupra sistemului judiciar

In cadrul cooperarii si dialogului institutional, stabilit intre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii, Secretarul de Stat Lidia Barac a adresat Presedintei CSM Florica Bejinaru, o scrisoare prin care:

1) s-a reiterat preocuparea ministerului in legatura cu practica unor instante care pun in pericol stabilitatea statului de drept, din perspectiva depasirii limitelor puterii judecatoresti si intrarii acestora pe taramul puterii de legiferare;

2) s-a solicitat evaluarea aspectelor semnalate din perspectiva declansarii unor eventuale verificari ale Inspectiei Judiciare, fata de comportamentul profesional al unor instante care, in opinia Ministerului Justitiei, au ignorat atat jurisprudenta Curtii Constitutionale, cat si o buna parte din jurisprudenta CEDO.

Scrisoarea citata, datata 11.11.2010, a survenit unor sesizari similare adresate Inspectiei Judiciare a CSM, organ independent de Ministerul Justitiei, incepand cu luna aprilie 2010.

Rapoartele Inspectiei Judiciare redactate in urma sesizarilor anterioare adresate de catre Ministerul Justitiei au confirmat doua teze principale:

1) aspectele sesizate reprezinta chestiuni de judecata,principiul independentei judecatoruluiopunandu-se oricaror evaluari si aprecieri cu impact disciplinar asupra judecatorului care a solutionat cauza;

2) aspectele sesizate indica existenta unei practici neunitare la nivelul unor instante, motiv pentru care Inspectia Judiciaraa dispus transmiterea Raportului intocmit catre Comisia de Unificare a practicii judiciare din cadrul CSM, pentru ca aceasta sa aprecieze oportunitatea dezbaterii problematicii semnalate in cadrul intalnirilor periodice organizate cu presedintii de sectii ai Curtilor de Apel, concluzionandca asemenea probleme tin de fondul cauzelor, de judecata propriu-zisa, domeniu in care judecatorul este independent, hotararile sale neputand fi apreciate din perspectiva disciplinara.

Cu alte cuvinte, scrisoarea Secretarului de Stat Lidia Barac adresata Presedintei CSM Florica Bejinaru in data de 11.11.2010 a avut un continut similar cu scrisorile anterioare, si a avut ca premisa si ipoteza de lucru concluzia certa, cunoscuta, acceptata si anticipata de Ministerul Justitiei, confirmata de practica institutionala anterioara intre Ministerul Justitiei si CSM/Inspectia Judiciara, in sensul ca sesizarea pe aceste aspecte a Inspectiei Judiciare:

1) nu va avea nicio consecinta sub aspectul raspunderii disciplinare a judecatorilor de la instantele respective;

2) va avea drept consecinta activarea Comisiei de Unificare a practicii, cu efecte benefice asupra unificarii jurisprudentei, obiectiv reclamat sistematic de Rapoartele de tara pe Justitie publicate de Comisia Europeana .

Precizam de asemenea faptul ca scrisoarea respectiva a fost precedata de o reuniune a responsabililor sistemului judiciar la sediul Ministerului Justitiei, avand ca tema pregatirea misiunii de evaluare a Comisiei Europene, ocazie cu care conducerea Ministerului Justitiei a precizat in prezenta Presedintei ICCJ, Vicepresedintei ICCJ, Presedintei CSM, Vicepresedintei CSM si a Procurorului General, faptul ca problemele care tin de unificarea practicii judiciare sunt si raman in responsabilitatea sistemului judiciar si a mecanismelor puse in opera de CSM si ICCJ.

De asemenea, in sensul practicii institutionale anterioare, sistemul judiciar a activat deja mecanismele instituite pentru unificarea practicii, la sediul CSM desfasurandu-se o intalnire cu presedintii de Curti de Apel, la care, dupa cum era si firesc, Ministerul Justitiei nu a fost invitat.

Din pacate si in mod regretabil, scrisoarea Ministerului Justitiei adresata CSM si ajunsa obiect de dezbatere publica, a fost detasata de contextul si practica institutionala anterioara, ceea ce a fost de natura sa induca concluzia gresita a unui demers indreptat impotriva independentei magistratilor.

Respingem aceasta interpretare, care ignora pozitia constanta a Ministerului Justitiei de a respecta independenta sistemului judiciar si a magistratilor.

In concluzie, fata de cele de mai sus:

1. scrisoarea Ministerului Justitiei adresata prin intermediul Secretarului de Stat Barac Presedintei CSM in data de 11.11.2010:

a) a avut drept scop activarea mecanismelor de unificare a practicii din sistemul judiciar, obiectiv scadent in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie;

b) nu a urmarit si nu avea cum sa urmareasca, din perspectiva concluziilor anterioare ale Inspectiei Judiciare, sanctionarea disciplinara a judecatorilor;

c) a fost motivata de ignorarea profesionala la nivelul unor instante a jurisprudentei CEDO si a celei nationale pronuntata de Curtea Constitutionala sau alte instante;

d) a fost impusa de perspectiva nedorita si pe care Ministerul Justitiei doreste sa o evite, de indreptare catre un conflict constitutional intre puterile judecatoreasca si legislativa, datorat unui exces de putere al instantelor care pare sa indice trecerea in sfera legiferarii;

e) a fost precedata de consultari si informari institutionale prealabile facute de Ministerul Justitiei cu toata prudenta si diligenta necesare pentru respectarea sferelor puterilor executiva si judecatoreasca, dar asigurarii dialogului si cooperarii intre acestea.

2. Ministerul Justitiei dezavueaza modalitatea regretabila in care un demers institutional legal si normal, care se derula pe coordonatele competentelor institutionale, a fost prezentat drept o ingerinta sau presiune asupra instantelor.

3. Ministerul Justitiei isi exprima increderea ca magistratii vor realiza o jurisprudenta unitara, in acord cu practica CEDO, indiferent de natura spetelor deduse judecatii. Acest obiectiv este un deziderat al Mecanismului de Cooperare si Verificare .

4. Ministerul Justitiei isi reafirma optiunea pentru dialog si cooperare cu sistemul judiciar, pentru respectarea independentei magistratilor, avand in acelasi timp convingerea ca independenta magistratilor nu poate functiona fara corolarul acesteia, responsabilitatea.

5. Ministerul Justitiei va continua sa vegheze la respectarea nu numai a independentei magistratilor, ci si la cea a Inspectiei Judiciare, precum si la respectarea limitelor de putere ale fiecarei autoritati, semnaland public sau institutional ori de cate ori aceste principii fundamentale ale statului de drept sunt in pericol de a fi ignorate sau incalcate.

6. Ministerul Justitiei, pe baza clarificarilor de mai sus, considera ca procesul institutional antamat prin discutiile si corespondenta interinstitutionala dintre institutiile cu responsabilitati in sistemul judiciar trebuie sa continue.

7. Ministerul Justitiei face un apel la intreg sistemul judiciar sa ridice standardele de profesionalism si integritate la nivelul cerut de cetateni, inclusiv prin sutele de petitii, memorii si reclamatii adresate ministerului, CSM sau Inspectiei Judiciare. Exista foarte multe lucruri bune care vin din Justitie, dar ele trebuie generalizate prin eforturi din interiorul sistemului.

Raportul de tara privind progresele in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare publicat de Comisia Europeana in iulie 2010 sublinieaza necesitatea asigurarii unei tranzitii in acord cu prevederile legii, a puterilor si atributiilor in urma alegerilor pentru CSM.

Asupra acestui proces au fost ridicate semne de intrebare de catre unii magistrati, prin contestarea unor candidaturi la pentru CSM.

Desi a fost solicitat de UNJR sa isi precizeze un punct de vedere asupra respectarii conditiilor legale de catre unele candidaturi, Ministerul Justitiei a ales sa nu se pronunte asupra chestiunii, in speranta unei rezolvari rapide a contestatiilor in Justitie.

Pe de alta parte, in spiritul institutiei mandatului, consideram ca la finalul oricarui mandat, fie de drept public, fie de drept privat, se impune o anumita rezerva institutionala din partea celor care isi incheie mandatul, in sensul evitarii adoptarii unor pozitii sau masuri cu efecte pe termen lung, care sa restranga marja de manevra in viitor a noilor membri, deja alesi, care urmeaza sa preia portofoliile.

Din aceasta perspectiva, apreciem ca solicitarile recente adresate CSM de catre UNJR si unii dintre candidatii recent alesi in CSM sunt intemeiate si in interesul sistemului judiciar, precum si in spiritul Raportului de tara invocat.

Ministerul Justitiei isi exprima ingrijorarea in legatura cu inmultirea in anul 2010 a cauzelor de coruptie in care sunt implicati magistrati si avocati.

Pe de o parte, aceasta imprejurare demonstreaza ca Ministerul Public actioneaza determinat, prin DNA, impotriva flagelului coruptiei, fara nicio retinere in raport de calitatea persoanelor invinuite sau inculpate. Pe de alta parte, starea de fapt reclama o actiune mai hotarata la nivelul conducerii instantelor pentru asigurarea integritatii si combaterea coruptiei.

Cazurile izolate de coruptie din sistemul judiciar si profesiile juridice compromit imaginea Justitiei si increderea in ea, pentru ca nimeni nu poate spune cu precizie in ce masura sunt izolate.

Lipsa de integritate si coruptia pot afecta independenta magistratilor si a puterii judecatoresti. Aceste cauze sunt difuze, de multe ori ascunse si greu de combatut in absenta unei respingeri publice a acestor practici de catre liderii de opinie din Justitie.

Subliniem aceste preocupari pentru ca independenta puterii judecatoresti este principalul pilon al statului de drept si trebuie sustinut ca atare.

Dealtfel, preocuparile noastre se adauga semnalelor primite in acelasi sens din partea magistratilor si a personalului auxiliar cu care reprezentantii Ministerului Justitiei comunica direct.

Credem ca ar fi extrem de utila implicarea mai pregnanta a conducerilor instantelor, parchetelor, asociatiilor magistratilor si barourilor, in discutii directe cu colegii si luari de pozitie publice in favoarea asumarii problemelor de integritate acolo unde ele exista si dezavuarii acestora.

Liderii si membrii profesiilor juridice, avocati, notari, executori judecatoresti, au la randul lor responsabilitati in pastrarea integritatii in sistemul judiciar, pentru ca activitatea acestora profesii este parte a mecanismului Justitiei privit in ansamblu. Pasivitatea fata de orice practici de coruptie in profesiile juridice poate afecta actul de Justitie si imaginea Justitiei.

Justitia si Politicul trebuie sa imprime societatii romanesti prin decizii concrete valorile altruismului si integritatii, in locul lacomiei si coruptiei, cu atat mai mult cu cat dificultatile economice aduse de criza impun multor cetateni sacrificii si privatiuni.

Coeziunea noastra nationala depinde in buna masura de performantele Justitiei si ale Politicului in materie de integritate .