Concluziile Forumului International al Procurorilor

a��Concluzii

I. Terorismul International

La sesiunea din dimineata zilei de 13 septembrie 2010, Forumul si-a concentrat atentia asupra problemei terorismului international si finantarii terorismului. Au fost realizate prezentari de catre delegati din cadrul Parchetului Federal din Germania, Procurorii Generali Adjuncti ai Israelului si Croatiei, reprezentanti ai serviciilor de procuratura din Polonia, Spania si Federatia Rusa.

In practica s-a constatat, in anumite cazuri, ca planificarea si realizarea actelor teroriste pot fi facute cu costuri minimale. Cu toate acestea, nu poate fi trasata o regula clara si general valabila ca atacurile teroriste si pregatirea acestora se realizeaza cu costuri reduse. Din contra, in majoritatea situatiilor, costurile sustinerii organizatiilor teroriste sunt ridicate si implica un circuit al banilor adesea ascuns sub umbrela legalitatii: organizatii caritabile, banci, organizatii non-guvernamentale etc. Insa, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca incidenta atacurilor teroriste reprezinta un risc major, caruia statele trebuie sa-i raspunda prin actiuni ferme si concertate. Cooperarea internationala intre serviciile de procuratura s-a dovedit in practica deosebit de utila pentru depistarea si contracararea grupurilor organizate teroriste. Pe de alta parte, organismele de aplicare a legii trebuie sa prevada si sa utilizeze, la randul lor, o serie de resurse a caror evaluare nu se poate face doar din punct de vedere pecuniar, ci si din punct de vedere al timpului folosit si al riscului pe care investigatii de acest gen il presupune pentru vietile celor implicati (investigatori sub acoperire).

Originile terorismului se circumscriu intolerantei etnice, religioase si extremismului nationalist. O atentie speciala a fost acordata surselor de propaganda in favoarea terorismului, acestea realizand in mod facil sarcina recrutarii noilor adepti ale ideilor raspandite. Internetul reprezinta, printre multe alte asemenea surse, de departe cea mai utilizata modalitate de recrutare si propagare a ideologiilor de tip terorist. In acest sens, se impune o monitorizare riguroasa a continuturilor site-urilor web, precum si o colaborare mai stransa cu furnizorii de servicii de internet.

Paralel cu actiuni de combatere a terorismului, a fost subliniata necesitatea ca statele sa deruleze si actiuni ample de prevenire. In contextul in care diverse organizatii neguvernamentale pot fi implicate in finantarea terorismului, statele sunt chemate sa actioneze cu precautie atunci cand ofera sprijin financiar sau chiar asistenta tehnica . De asemenea, se impune cresterea gradului de constientizare a populatiei privind riscurile si efectele terorismului. Astfel, populatia trebuie sa inteleaga faptul ca victimele organizatiilor teroriste nu sunt organizatii similare, ci populatia in ansamblul sau.

Procurorii si organele de urmarire penala sunt incurajate sa faca uz de informatiile ce pot fi furnizate de institutii financiare cu privire la tranzactiile suspecte, precum si de alte servicii de informatii. S-a pus chiar problema admiterii ca proba in instanta a rapoartelor expertilor in grupari criminale organizate, asa numitii a��intelligence expertsa��, care pot furniza instantei si dosarului informatii tehnice cu privire la savarsirea infractiunilor de terorism. In Spania, utilizarea expertilor in contrainformatii si a rapoartelor elaborate de catre acestia s-a dovedit a fi o modalitate insemnata de valorificare a informatiilor in fata instantelor de judecata si de obtinere a unor decizii de condamnare. Este demn de observat ca reglementarea utilizarii expertilor in contrainformatii a fost facuta pe calea a��soft lawa��, evitandu-se procesul laborios de edictare a legislatiei de tip clasic, a��hard lawa��.

II. Aspecte privind sisteme de drept si activitatea de procuratura din diverse jurisdictii

La sesiunea din dupa-amiaza zilei de 13 septembrie 2010, Forumul a permis unor state, precum Armenia, Turcia, Serbia si Romania sa prezinte o serie de aspecte cu privire la organizarea si functionarea propriilor servicii de procuratura, abordarile utilizate de acestea pentru a-si indeplini sarcinile incredintate in relatie cu cetatenii, ca parte a schimbului de informatii si bune practici intre statele reprezentate la Forum si pentru imbogatirea culturii judiciare internationale.

S-a evidentiat faptul ca sistemul de justitie penala constituie o parte importanta pentru statul de drept si, prin urmare, eforturile de promovare a dezvoltarii trebuie sa cuprinda o abordare unitara a nevoilor sistemului de justitie penala si sa includa mijloacele si resursele de sprijinire si intensificare a reformei in domeniul justitiei penale.

S-a recunoscut importanta garantarii independentei procurorului, inclusiv permiterii continuitatii in functie a procurorilor cu pozitii de conducere pentru implementarea strategiei de politica penala asumate si asigurarea durabilitatii impactului acesteia.

Este de apreciat faptul ca majoritatea statelor in discutie, constiente de lacunele legislative in acest domeniu, au demarat procese ample de reforma a sistemului judiciar cu scopul garantarii eficientei actelor de urmarire penala, cat si a respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale.

III. Traficul de organe si tesuturi umane

In cadrul sesiunii din dimineata zilei de 14 septembrie 2010, audienta s-a bucurat de o serie de prezentari si abordari referitoare la traficul de organe, precum si la turismul medical. Este notabil faptul ca vorbitorii au acoperit raze diferite de experienta si jurisdictie; astfel, domeniul medical a fost valorificat de catre domnul Frank Dor, chirurg specializat in transplanturi; domeniul specific forumului a fost evidentiat de catre doamna Glenna MacGregor din SUA a�� aceasta a prezentat aspecte de drept material si procesual penal nord-american a�� si de catre domnii Luca Forteleoni si Catalin Borcoman. Cooperarea internationala a fost evidentiata de catre domnul David Ellero, din partea Europol.

Investigarea unor infractiuni de acest tip nu se limiteaza doar la activitatea organelor de urmarire penala, ci presupune o stransa cooperare cu sectorul medical, atat in ceea ce priveste reglementarea continuturilor penale, cat si in ceea ce priveste investigarea modului de operare a faptuitorilor. Domnul Frank Dor ne-a oferit, din perspectiva medicala, o privire de ansamblu asupra riscurilor la care sunt supuse persoanele donatoare. Asadar, infractiunea de trafic de organe nu este doar o infractiune de patrimoniu, dar mai ales una care aduce atingere vietii si sanatatii persoanelor.

Dat fiind specificul acestui tip de infractiuni, precum si dificultatea de a califica diferite acte ce implica transplanturi ca infractiuni, una dintre concluziile formulate a fost aceea de a explora rute deja cunoscute ca fiind utilizate de grupari organizate in scop infractional si de a le corobora cu diferite surse de informatii ce prezinta potential utilizabil in depistarea unor fapte de acest gen. Avand in vedere studiile de caz prezentate, se mai poate concluziona faptul ca, pentru depistarea unor astfel de fapte, doar masurile speciale de investigatie s-au dovedit a fi eficiente. Astfel, sub aspect probator, s-a evidentiat dificultatea probarii intentiei de a savarsi astfel de infractiuni . Adesea, probarea unor astfel de infractiuni se realizeaza in contextul unor investigatii deschise cu privire la fapte conexe.

Au fost prezentate in cadrul acestei sesiuni diverse abordari nationale privind aspecte de drept material in domeniu . Astfel, in timp ce in unele jurisdictii, traficul de organe nu este prevazut in legislatia penala ca infractiune distincta, in alte sisteme de drept acesta este fie reglementat ca atare, fie asimilat unor tipuri de infractiuni de o gravitate ridicata. Astfel, in Italia, traficul de organe este asimilat atat infractiunilor de sclavie si de trafic de persoane, precum si, din punct de vedere procesual-penal, infractiunilor de tip mafiot. Din punct de vedere al structurii, aceste infractiuni pot fi adesea considerate ca fiind a��triunghiularea��, implicand un vanzator/donator, un intermediar si un primitor.

IV. Criminalitatea informatica

1. Sesiunea privind criminalitatea informatica s-a bucurat de prezenta mediului academic, prin prezenta profesorului Henrik Kaspersen din Olanda, precum si a practicienilor in domeniu, dl. Hans-Joachim Schmitz din Germania si d-na procuror Ioana Albani din Romania.

2. Dat fiind ca infractiunile informatice reprezinta toate infractiunile savarsite prin intermediul mijloacelor electronice, investigarea acestor tipuri de infractiuni presupune anumite provocari:
- posibilitatea de a dobandi caracter transnational sau organizat si efectele care decurg de aici pentru urmarirea penala;
- locul virtual al faptei;
-retentia datelor;
- dificultati legate de interceptarea comunicatiilor (criptarea comunicatiilor, interceptarea serverelor);
- admisibilitatea probelor electronice (e-evidence);
- faptul ca organele de cercetare penala sunt limitate la legislatia si jurisdictia nationala.

3. Aceste aspecte fac necesara o serie de instrumente care sa fie puse la indemana organelor de investigare:
- actiuni de prevenire a amenintarilor actuale;
- legi clare care sa atraga raspunderea legala inca din stadiu incipient;
- armonizarea legislatiilor nationale in domeniu;
- proceduri transparente pentru colectarea, prezervarea, analiza si utilizarea in instanta a probelor electronice;
- cooperarea cu sectorul privat, incheierea de acorduri cu furnizorii de servicii de internet, institutii financiare, de credit etc.;
- specializarea continua a politistilor, procurorilor si judecatorilor paralel cu dezvoltarea tehnologiei;
- utilizarea la maxim a instrumentelor internationale de cooperare in domeniu .

V. Cooperarea internationala in materie penala

Lucrarile Forumului-ului au scos in evidenta importanta cooperarii internationale in materie penala ca mijloc indispensabil de combatere a criminalitatii transfrontaliere, inclusiv a criminalitatii organizate, a coruptiei, a infractiunilor economice si a terorismului.

Savarsirea infractiunilor in domeniul transfrontalier este in crestere, si, deoarece infractorii se bazeaza din ce in ce mai mult pe tehnologia moderna, este necesar sa li se permita procurorilor sa colaboreze cu omologii lor intr-o maniera mai activa si mai eficienta.

Dat fiind lipsurile in reglementarile substantiale si procedurale, precum si riscurile inerente activitatii operative, asa cum au fost semnalate de catre reprezentantul Europol, dl. Sven Lemmens, este necesar ca statele sa puna la dispozitia procurorilor acele mijloace legale si resurse ce le sunt necesare pentru promovarea schimbului de informatii si pentru facilitarea unei cooperari internationale imbunatatite.a��