Rezultatele verificarilor Inspectiei Judiciare in cazul "stenogramele Voicu"

Comentariile din presa au fost determinate de publicarea in mass media, indeosebi in a doua jumatate a lunii martie 2010, a unor afirmatii presupus a fi fost facute de catre senatorul Catalin Voicu in cadrul unor discutii telefonice (a��stenogramele Voicua��).
La data de 31 martie 2010, Inspectia Judiciara s-a sesizat din oficiu si a efectuat verificari cu privire la informatiile aparute in presa.
Ca urmare a verificarilor efectuate, Inspectia Judiciara a retinut ca singura afirmatie din aceste stenograme referitoare la dosarul aflat pe rolul Judecatoriei Targoviste a fost comentata, in contextul dezbaterilor jurnalistice, ca fiind a��un alt dosar penal A�rezolvatA� de senatorul Voicu . Potrivit inregistrarilor DNA, acesta este cel al numitei I. C. Ea este acuzata de fraudarea unor fonduri destinate copiilor ce traiesc in saracie extremaa��. S-a sustinut in presa, intre altele, ca: a��I. C. a obtinut nu mai putin de 35 de amanari ale judecarii dosarului penal, motiv pentru care acesta zace si acum la prima instanta de la Judecatoria Targoviste a��.
Controlul efectuat de catre Inspectia Judiciara, ce a impus verificari directe la sediul Judecatoriei Targoviste a relevat urmatoarele: la data de 28 septembrie 2007, a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Targoviste, rechizitoriul din dosarul 11/P/2006 al Serviciului Teritorial Ploiesti din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, prin care au fost trimisi in judecata sase inculpati, printre care si I. C.
Din verificari, a reiesit ca au fost respectate principiul repartizarii aleatorii, precum si principiul continuitatii completului de judecata, iar modificarile aduse componentei completului de judecata a avut loc din motive obiective, determinate de promovarea unor magistrati la instante superioare, perioada vacantei judecatoresti, situatii reglementate ca atare de dispozitiile Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti si de dispozitiile Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
S-a constatat, de asemenea ca termenele de judecata au fost acordate, ca medie, lunar (uneori la intervale chiar mai scurte), potrivit practicilor curente ale instantelor, nu au existat situatii de acordare a termenelor de judecata la intervale mari de timp (ceea ce explica numarul mare de termene, iar termenele acordate atesta staruinta judecatorilor in solutionarea cu celeritate a cauzei).
Judecatorul are obligatia, prevazuta si in art. 91 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de a solutiona cererile ori cauzele cu celeritate. Aprecierea celeritatii solutionarii cauzelor presupune analiza elementelor ce tin de dificultatea spetei, ce poate sa provina, cum a fost si in cazul de fata, din complexitatea situatiei de fapt, care reclama un probatoriu amplu si de durata, precum si din numarul mare de persoane participante la procedurile judiciare, cum, de asemenea, este constatat in speta unde a fost necesara audierea a circa 18 martori .
Termenele de judecata acordate au fost justificate de necesitatea administrarii probelor, iar situatiile de exceptie au provenit din pozitia procesuala a partilor ori a altor participanti judiciari, care au lipsit ori nu au efectuat lucrarile in termen, cum este cazul, in special, al expertilor. De altfel, probleme referitoare la dificultatea administrarii expertizelor de specialitate au mai fost constatate si cu ocazia unor alte controale. Principala cauza a duratei mari de timp pentru efectuarea expertizelor poate fi explicata prin numarul insuficient al expertilor si, implicit, din volumul mare de lucrari ce trebuie efectuat de catre acestia, ceea ce a impus, aproape de fiecare, data sesizarea forurilor competente pentru suplimentarea, conform dispozitiilor legale, a numarului de experti specializati si reevaluarea procedurilor de recrutare si de autorizare a acestora.
In speta, nu au fost identificate cauze subiective din partea judecatorilor, care sa reprezinte nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzei, iar situatiile ce au determinat amanarea nu pot fi imputate judecatorilor cauzei.
In momentul efectuarii verificarilor de catre Inspectia Judiciara, dosarul Judecatoriei Targoviste era solutionat, insa solutia pronuntata nu este definitiva.
S-a constatat ca aprecierile jurnalistice au avut drept suport afirmatiile unei persoane, formulate deosebit de generic si confuz. Nu poate fi identificata o situatie concreta care sa permita realizarea unei conexiuni intre persoana la care se refera aceste comentarii de presa si vreun judecator al cauzei.
Caracterul general al afirmatiilor nu a permis nici identificarea unei imprejurari concrete referitoare la activitatea profesionala a unui anume magistrat, dupa cum nici verificarile nu au relevat incidenta unor aspecte de natura disciplinara.
Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca rezultatele verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara au dovedit faptul ca afirmatiile si comentariile din articolele de presa care, pornind de la o situatie reala a�� cea a judecarii cauzei in mai multe termene de judecata a�� au incercat sa induca ideea ca motivele pentru care judecatorii cauzei au acordat termenele de judecata sunt altele (fara a fi precizate) decat cele prevazute in incheierile de sedinta, ca acte oficiale, nu se confirma. Totodata, speculatiile a�� prin simpla alaturare a unor informatii, dintre care unele destul de confuze a�� ca ar fi existat asupra judecatorilor ingerinte, imixtiuni, interventii ori o alta forma de influentare a solutiilor la acordarea termenelor de judecata, sunt lipsite de orice temei real.