Cetatenii UE in favoarea unei guvernante economice europene mai puternice

Ancheta a fost realizata in luna mai a�� in punctul culminant al crizei financiare europene a�� si a fost publicata astazi.72% dintre europeni sprijina ideea unei supravegheri mai stricte de catre UE a activitatilor celor mai importante grupuri financiare internationale, ceea ce reprezinta o crestere de patru puncte procentuale in raport cu ultima ancheta Eurobarometru din toamna anului 2009.Principalele preocupari ale europenilor in legatura cu criza erau urmatoarele: situatia economica actuala (40%,procent neschimbat in raport cu toamna anului 2009), somajul (48%, minus trei puncte procentuale) si cresterea preturilor (20%, plus un punct).De asemenea, criza a influentat perceptia cetatenilor cu privire la UE:40% dintre europeni asociaza UE cu euro (plus trei puncte), 45% cu libertatea de a calatori, studia si lucra oriunde in UE (minus un punct) si 24% cu pacea (minus patru puncte).

a��Faptul ca o majoritate clara se pronunta in favoarea unei consolidari a guvernantei economice europene arata ca, pentru cetateni, UE reprezinta o parte decisiva a solutiei in fata crizei,a�� a afirmat Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene, care detine, de asemenea, portofoliul comunicarii.a��Ancheta noastra de primavara a�� realizata in momentul culminant al crizei a�� reflecta perioada dificila si provocarile cu care s-au confruntat europenii in cursul ultimelor luni.De atunci, UE a adoptat masuri importante si indraznete pentru a restabili increderea. Gratie acestor masuri, moneda euro s-a restabilit si observam in prezent un inceput de crestere in cadrul marilor economii europene. Cu siguranta, este prea devreme sa proclamam victoria. Cu toate acestea, avem in prezent sansa de a modela guvernanta economica europeana, in favoarea careia se pronunta cetatenii UE, astfel incat Europa sa raspunda preocuparilor acestora.a��

Ancheta Eurobarometru din primavara anului 2010 a fost realizata prin intermediul unor interviuri directe intre 5 si 28 mai 2010, prin urmare in punctul culminant al crizei financiare europene. In total, 26 641 de persoane au fost intervievate in cele 27 de state membre ale UE.

Rezultatele anchetei Eurobarometru din primavara anului 2010 reveleaza asteptarile tot mai mari ale cetatenilor in legatura cu Uniunea Europeana:un numar tot mai mare de europeni (26%, +4 puncte in comparatie cu toamna anului 2009) considera ca UE, si nu Statele Unite sau G20, se afla in cea mai buna pozitie pentru a lua masuri eficiente de combatere a crizei.

De asemenea, exista o cerere tot mai mare pentru o coordonare mai stransa a politicilor economice si financiare la nivelul UE:75% dintre cetateni doresc o guvernanta economica europeana mai puternica (+2 puncte in comparatie cu toamna anului 2009 si +4 puncte in comparatie cu luna februarie 2009).Guvernanta economica se bucura de sprijinul cel mai puternic in Slovacia (89%), Belgia (87%) si Cipru (87%).S-a observat o modificare majora de opinie in favoarea unei guvernante economice mai puternice in mai multe tari, in special, in Finlanda si Irlanda (+13 puncte in comparatie cu toamna anului 2009), Belgia si Germania (+7 puncte), Austria, Luxemburg si Slovacia (+6 puncte), precum si in Tarile de Jos (+5 puncte).

Majoritatea europenilor sunt constienti de provocarile importante cu care se confrunta in prezent toate tarile din UE:74% sunt de acord cu privire la faptul ca tara lor are nevoie de reforme pentru a face fata viitorului (+1 punct in comparatie cu toamna anului 2009) si 71% sunt gata sa accepte aceste reforme in beneficiul generatiilor viitoare (procent neschimbat).Europenii ezita cu privire la cea mai buna modalitate de a stimula redresarea economica:74% considera ca masurile de reducere a deficitelor si a datoriei publice nationale nu pot astepta (85% in Suedia, 84% in Ungaria, 83% in Germania, 82% in Belgia si Cipru si 80% in Republica Ceha, Grecia si Slovenia).In paralel, in UE-27, 46% dintre cetateni sprijina, de asemenea, utilizarea deficitelor publice pentru stimularea activitatii economice (in comparatie cu 36%, care sunt impotriva si 18%, care nu au exprimat nicio opinie).In cele 16 tari din zona euro, rezultatul este diferit:42% dintre cetateni sunt impotriva utilizarii deficitelor publice, in timp ce 41% sprijina aceasta idee.

Majoritatea europenilor confirma pertinenta prioritatilor definite de UE in cadrul strategiei sale de redresare economica a��Europa 2020a�� (IP/10/225):92% dintre cetateni impartasesc opinia conform careia pietele fortei de munca trebuie modernizate in vederea cresterii nivelurilor ocuparii fortei de munca, iar ajutorul in favoarea persoanelor care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala ar trebui sa fie o prioritate.90% sunt in favoarea unei economii care utilizeaza mai putine resurse naturale si emite un volum mai mic de gaze cu efect de sera.

Atunci cand au fost intrebati cu privire la beneficiile care decurg din statutul de membru al UE, 49% dintre europeni au declarat in luna mai ca aderarea tarii lor la UE a fost a��beneficaa�� (-4 puncte in comparatie cu toamna anului 2009).Sprijinul public pentru aderarea la UE ramane totusi superior celui din 2001, cand, in urma recesiunii provocate de explozia a��bulei internetuluia��, acesta se situa la 48%.

De asemenea, rezultatele anchetei au aratat ca in luna mai 2010 increderea in institutiile UE a ramas la un nivel mai ridicat in comparatie cu increderea manifestata fata de guvernele nationale sau parlamentele nationale (42% fata de 29% si, respectiv, 31%), chiar daca increderea in UE a scazut in punctul culminant al crizei (42% fata de 48% in toamna anului 2009).Cel mai mare grad de incredere s-a inregistrat in Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria si Danemarca (61%), iar cel mai scazut in Regatul Unit (20%).

Avand in vedere negocierile de aderare initiate de catre Consiliul European cu Islanda la 27 iulie 2010 ( IP/10/1011), ancheta Eurobarometru de primavara a inclus, de asemenea, pentru prima data, interviuri directe cu 526 de islandezi.Acestora le-au fost adresate intrebari privind opinia lor generala in legatura cu UE.In luna mai, 35% dintre acestia au declarat ca au incredere in UE si 29% au considerat ca Islanda se va bucura de avantaje in urma aderarii la UE.