Prima pagină » Ştiri juridice » MFP: Proiect de modificare a Codului de procedura fiscala

MFP: Proiect de modificare a Codului de procedura fiscala

Publicat: 26 Mar 2010 3158 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

Potrivit MFP, proiectul are in vedere imbunatatirea practicilor de gestionare a creantelor fiscale si arieratelor, precum si intarirea controlului asupra contribuabililor.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,

Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:

Persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozit.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Abrogarea art. 4 din Codul de procedura fiscala si completarea art. 5 cu un nou alineat care stabileste competenta Comisiei fiscale centrale, constituita potrivit art. 6 din Codul fiscal, de a emite
decizii cu privire la aplicarea unitara a Codului de procedura fiscala, a
legislatiei subsecvente acestuia precum si a normelor in legatura cu
administrarea contributiilor sociale si a altor sume ce constituie venituri
ale bugetului de stat ce intra in sfera de competenta a Agentiei Nationale
de Administrare Fiscala.
De asemenea, Comisia fiscala centrala este competenta pentru
emiterea deciziilor cu privire la aplicarea unitara a legislatiei ce intra in
sfera de aplicare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (de ex.
OUG nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale; OG nr. 75/2001 privind
organizarea si functionarea cazierului fiscal, etc.);

B. Intarirea capacitatii functiei de control prin reglementarea
dreptului organelor de inspectie fiscala de a stabili obligatia fiscala prin
utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau
cheltuielilor, atunci cand constata ca evidentele contabile si fiscale sau
declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia de fapt fiscala sau acestea
nu le sunt puse la dispozitie.
Regula generala sau altfel spus regula obisnuita sau directa de
stabilire a bazei de impunere are in vedere veniturile si cheltuielile astfel
cum acestea sunt inregistrare in evidentele contabile si fiscale.
Inregistrarea operatiunilor in evidentele contabile si fiscale reprezinta
obligatii ale contribuabilului conform diverselor acte normative (de ex.
Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata).
Ori, atunci cand nu exista evidente contabile sau acestea nu
reflecta situatia reala organele fiscale trebuie sa recurga la o abordare
indirecta pentru determinarea bazei de impunere. Aceasta inseamna ca se
pleaca de la un element al bazei de impozitare prezumat a fi corect (de
ex. o factura de utilitati - energie electrica, apa; sumele existente in
conturi bancare, etc.) sau alte asemenea elemente si se face reconstituirea
veniturilor si dupa, caz, a cheltuielilor.
Utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau
cheltuielilor reprezinta una din formele utilizate foarte des in statele UE
pentru a se stabili starea de fapt fiscala a unui contribuabil in cazurile
in care este evidenta denaturarea evidentelor contribuabilului fata de
realitatea activitatii.

C. Imbunatatirea raspunsului in fata crizei in ceea ce priveste
colectarea arieratelor prin revizuirea sistemului de percepere a creantelor
fiscale accesorii, in sensul inlocuirii sistemului majorarilor de intarziere
cu unul mai flexibil, bazat pe dobanzi si penalitati de intarziere, astfel:
- renuntarea la componenta sanctionatorie din
cuprinsul majorarilor de intarziere si stabilirea unui nivel al
dobanzilor care sa nu constituie o cauza de impovarare fiscala a
contribuabililor, prin raportare la nivelul dobanzii medii bancare.
Dobanda instituita va avea ca scop repararea prejudiciului adus
statului prin intarzierea executarii obligatiei de plata;
- instituirea obligatiei de plata a penalitatilor de
intarziere in situatiile in care plata obligatiilor fiscale datorate nu
se efectueaza la termenul prevazut de lege, ca sanctiune pentru
incalcarea dispozitiilor legale cu privire la plata la scadenta a
obligatiilor fiscale;
- reglementarea, in cazul creantelor administrate de
organele fiscale ale autoritatilor administratiei locale, a
sistemului de percepere a accesoriilor pentru plata cu intarziere
sub forma majorarilor de intarziere in cuantum de 2% pe luna
sau fractiune de luna de intarziere.

D. Reducerea riscurilor care pot apare in managementul
arieratelor prin eliminarea posibilitatii cesionarii creantelor de catre
ANAF.

E. Majorarea de la 1 milion lei la 5 milioane lei a plafonului

creantelor fiscale contestate care delimiteaza competenta de solutionare a
contestatiilor dintre directia de specialitate constituita la nivel central si
structurile specializate constituite la nivelul directiilor teritoriale ale
ANAF, precum si transferul competentei de solutionare a contestatiei
impotriva actelor de control financiar catre organele emitente, in
considerarea specificului acestor acte administrative si care nu au natura
juridica a unor acte administrative fiscale.

Citeşte mai multe despre: