Comisia Europeana a publicat raportul privind starea justitiei din Romaniei

Potrivit comunicatului Comisie Europene, �la 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, persistau anumite deficiente in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei, care puteau impiedica aplicarea eficace a legislatiei, a politicilor si a programelor UE si puteau impiedica cetatenii romani sa beneficieze de drepturile depline conferite de calitatea de cetateni ai UE.

Prin urmare, in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare [1], Comisia si-a asumat obligatia de a sprijini Romania in vederea remedierii acestor deficiente, precum si de a verifica periodic progresele inregistrate in ceea ce priveste indeplinirea celor patru obiective de referinta stabilite in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei. Aceste obiective de referinta sunt interdependente si trebuie privite in mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, care necesita un angajament politic pe termen lung.

In ce mod prezinta Comisia progresele realizate de Romania?

In cadrul mecanismului de cooperare si verificare, Comisia publica rapoarte de doua ori pe an. Aceste rapoarte au la baza contributii ale autoritatilor romane, ale serviciilor Comisiei, ale expertilor din statele membre, ale expertilor tehnici, precum si ale societatii civile.

Ultimul raport, publicat la 22 iulie 2009, a oferit o evaluare ampla a progreselor inregistrate in indeplinirea fiecaruia dintre cele patru obiective de referinta. In acest raport, se sublinia faptul ca Romania a reactionat in mod eficace la ingrijorarile exprimate de Comisie in februarie 2009 si, pe baza realizarilor anterioare, a imprimat un nou impuls reformei, in special prin adoptarea noului Cod civil si a noului Cod penal. Aceste tendinte, insa, nu aveau inca un fundament solid si ramaneau fragmentate. Principalele provocari cu care se confrunta Romania sunt jurisprudenta contradictorie, capacitatea insuficienta a sistemului judiciar, amalgamul legislativ si, in special, lipsa unui sprijin neechivoc al tuturor partidelor politice pentru procesul de reforma.

Intrucat se considera ca a trecut prea putin timp de la prezentarea acestui raport pentru ca Romania sa poata remedia aceste deficiente, iar Comisia sa isi poata revizui evaluarea, prezentul raport se limiteaza la o actualizare factuala a progreselor inregistrate. In mod deliberat, acesta nu prezinta o evaluare detaliata a rezultatelor inregistrate in cadrul fiecarui obiectiv de referinta, ci prezinta un rezumat al modului in care a evoluat situatia de la jumatatea anului 2009.

Ce spune raportul de astazi?

Prezentul raport arata ca Romania nu a reusit sa mentina ritmul reformelor pe care si-l stabilise pana la jumatatea anului 2009.

Reforma judiciara a inregistrat rezultate modeste, iar, in ceea ce priveste situatia dificila a resurselor umane din sistemul judiciar, nu s-a observat nicio imbunatatire efectiva, capacitatea sistemului judiciar fiind in continuare pusa la incercare printr-o pierdere neta de personal. Din cauza perioadei electorale din a doua jumatate a anului trecut, s-a amanat dezbaterea in Parlament a proiectelor de lege privind Codul de procedura civila si Codul de procedura penala. Romania continua sa adopte masuri menite sa amelioreze consecventa jurisprudentei; cu toate acestea, nu s-a procedat inca la publicarea generala si continua a tuturor hotararilor judecatoresti. Au fost lansate, in schimb, alte initiative menite sa sporeasca eficienta procedurilor judecatoresti printr-o mai buna repartizare a volumului de munca al judecatorilor si prin transferarea sarcinilor administrative functionarilor din sistemul judiciar, insa deocamdata nu au putut fi inregistrate rezultate concrete in acest sens.

In ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, raportul apreciaza rezultatele inregistrate de Directia Nationala Anticoruptie privind investigarea si judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, rezultate care sunt in continuare convingatoare, si observa o consolidare continua a rezultatelor inregistrate de Agentia Nationala de Integritate in urmarirea administrativa a incompatibilitatilor, a conflictelor de interese si a averilor nejustificate. Datele privind masurile luate in vederea combaterii coruptiei la nivel local arata o crestere semnificativa a activitatii desfasurate de organele locale de urmarire penala. Ca raspuns la recomandarile formulate de Comisie, Romania a intreprins cateva masuri menite sa consolideze coordonarea si monitorizarea strategiei nationale anticoruptie pentru sectoarele vulnerabile si pentru administratia publica locala. In prezent, practicienii din domeniul juridic poarta discutii referitoare la un prim proiect al unui ghid destinat instantelor, care sa imbunatateasca consecventa, proportionalitatea si caracterul disuasiv al sanctiunilor aplicate in cazurile de coruptie. Cu toate acestea, intarzierile continue legate de judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, la care se adauga inconsecventa si clementa de care dau dovada instantele in ceea ce priveste sanctiunile impuse, reprezinta in continuare provocari majore pentru Romania.

Care sunt urmatoarele etape?

Comisia solicita Romaniei sa confere o importanta nationala stabilirii unei cooperari stranse si constructive intre diversii actori politici si sistemul juridic pentru a sprijini reformele necesare. Romania trebuie sa isi intensifice, in special, eforturile menite sa asigure adoptarea rapida a proiectelor privind Codul de procedura civila si Codul de procedura penala, precum si legislatia de punere in aplicare si studiile de impact care se impun.

Comisia va continua sa acorde sprijin Romaniei in acest sens si va prezenta, in vara acestui an, o noua evaluare aprofundata a progreselor inregistrate.

Care sunt cele patru obiective de referinta stabilite pentru Romania?

In cadrul mecanismului de cooperare si verificare au fost stabilite, pentru Romania, urmatoarele obiective de referinta:

1. asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie, in special prin consolidarea capacitatii si a raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea si monitorizarea impactului noului Cod de procedura civila si a noului Cod de procedura penala;

2. infiintarea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate cu responsabilitati legate de verificarea averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni cu caracter disuasiv;

3. pe baza progreselor inregistrate pana in prezent, continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale pentru sesizarea cazurilor de coruptie la nivel inalt;

4. adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in cadrul administratiei locale.

Raportul este disponibil pe urmatorul site Internet:

europa .eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_ro.htm">http://ec.europa .eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_ro.htm

¹ :Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).