Noua lege a pensiilor. Principalele modificari. Textul integral al proiectului

UPDATE 22.decembrie 2010! Legea 19/2000 a fost abrogata prin Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii (Noua lege a pensiilor)

Textul integral si anexele legii 263/2010 sunt prezentate in sectiunea legislatie >>>>>>

principiul unicitatii - statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept;

principiul obligativitatii - persoanele fizice si juridice au obligatia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor;

principiul contributivitatii - fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite;

principiul egalitatii - asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege;

principiul repartitiei - fondurile de asigurari sociale realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public de pensii;

principiul solidaritatii sociale - participantii la sistemul public de pensii isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege;

principiul autonomiei - administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii;

principiul imprescriptibilitatii aa��a�� dreptul la pensie nu se prescrie;

principiul incesibilitatii aa��a�� dreptul la pensie nu poate fi cedat total sau partial.

Noua lege a pensiilor urmeaza sa reglementeze sistemul unitar de pensii publice care va functiona pe baza principiilor mentionate mai sus si va include o serie de masuri reformatoare. Astfel:

Cresterea si egalizarea varstelor standard de pensionare pentru barbati si femei..

Noua lege a pensiilor prevede continuarea cresterii varstelor de pensionare pana in 2014 la 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati, asa cum a fost stabilita in baza legislatiei in vigoare.

La finalizarea acestei etape, se continua cu cresterea, din anul 2015, a varstei de pensionare numai pentru femei de la 60 de ani, pana la 65 de ani, pana in 2030. Cresterea se realizeaza gradual, cu 3 luni in fiecare an. In 2030, atat barbatii cat si femeile vor iesi la pensie la aceeasi varsta standard aa��a�� 65 de ani.

De asemenea, legera oprevede cresterea graduala a stagiului complet de cotizare, necesar obtinerii unei pensii pentru limita de varsta, pentru femei, de la 27 ani si 4 luni in trimestrul IV 2009, la 30 de ani in 2015 si la 35 de ani in 2030. Pentru barbati, cresterea graduala a stagiului complet de cotizare, necesar obtinerii unei pensii pentru limita de varsta, va fi de la 27 ani si 4 luni in trimestrul IV 2009, la 35 de ani in 2015. Stagiul minim de cotizare necesar pentru obtinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creste gradual de la 12 ani si 4 luni in trimestrul IV 2009 la 15 ani in 2015, atat pentru femei cat si pentru barbati.

Cresterea varstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale

In prezent cadrele militare si functionarii publici cu statut special din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale se pensioneaza la varsta de 55 de ani, atat femeile cat si barbatii.

Noua lege prevede cresterea, din anul 2010, a varstei de pensionare a categoriilor profesionale mentionate mai sus, atat pentru femei cat si pentru barbati, de la 55 de ani, pana la 60 de ani, pana in 2025.

Cresterea se realizeaza gradual, cu 3 luni in fiecare an.

De asemenea, legea prevede cresterea graduala a stagiului complet de cotizare, necesar obtinerii unei pensii pentru limita de varsta, atat pentru femei, cat si pentru barbati de la 25 ani in trimestrul IV 2009, la 30 de ani in 2025, precum si cresterea graduala a stagiului minim de cotizare in specialitate, necesar obtinerii unei pensii pentru limita de varsta, atat pentru femei cat si pentru barbati, de la 15 ani in trimestrul IV 2009, la 20 de ani in 2025.

Reevaluarea varstelor standard de pensionare pentru persoanele ce vor fi integrate in sistemul unitar de pensii din magistratura, diplomatie, personal auxiliar din instante de judecata, functionari publici parlamentari.

incepand cu intrarea in vigoare a sistemului unitar de pensii, persoanele care urmau sa iasa la pensie cu varste stabilite de legi speciale, cum sunt cele mentionate mai sus, vor iesi la pensie la varstele de pensionare stabilite prin calendarul de crestere a varstelor de pensionare pentru barbati si femei, care se va aplica asiguratilor din sistemul unitar de pensii publice, astfel:

- Magistratii, personalul auxiliar din instante, personal asimilat, de la 60 de ani in prezent, atat femei cat si barbati: Femei aa��a�� 58 ani si 9 luni; Barbati aa��a�� 63 ani si 9 luni;

- Functionari publici parlamentari, personal asimilat, de la 65 de ani in prezent atat femei cat si barbati: Femei aa��a�� 58 ani si 9 luni; Barbati aa��a�� 63 ani si 9 luni.

Integrarea persoanelor apartinand sistemelor speciale de pensii in sistemul unitar de pensii publice

Toate persoanele care activeaza in prezent in domenii in care se utilizeaza legi / prevederi speciale de pensionare, vor fi integrate in sistemul unitar de pensii publice.. Integrarea urmareste stabilirea acelorasi obligatii si drepturi pentru cei de mai sus ca si cele practicate in sistemul unitar. Obligatiile nou create se refera la plata contributiei de asigurari sociale, atat de angajator cat si de angajat. Conform cotelor actuale de contributii de asigurari sociale, angajatorul ar trebui sa plateasca 20,8%, aplicat fondului de salarii brute iar angajatul 10,5% aplicat salariului brut lunar, conform legii. in cazul personalului din aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala se transfera cei 5% ce se plateau la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor de stat si se adauga inca 5, 5%. Majorarea cu 5,5% a contributiei, se realizeaza prin cresterea soldei/ salariului brut astfel incat castigul net sa nu fie afectat. Stabilirea pensiilor se face prin inmultirea numarului mediu de puncte pe care persoana l-ar fi realizat pe toata durata de activitate, daca ar fi platit contributii de asigurari sociale, cu valoarea unui punct de pensie, stabilita anual prin legea bugetului de asigurari sociale de stat (care este 732,8 lei in octombrie 2009).

Cresterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflatiei si cu 50% din cresterea reala a salariului mediu brut.

Valoarea punctului de pensie, se stabileste anual, prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si se determina prin majorarea ultimei valori a punctului de pensie din anul precedent cu rata inflatiei, la care se adauga jumatate din cresterea reala a salariului mediu brut, prognozat pentru anul urmator. in situatia in care unul dintre indicatorii prevazuti mai sus, prognozati pentru anul urmator, are valoare negativa, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizeaza indicatorul cu valoare pozitiva. Daca acesti indicatori au valori negative se pastreaza ultima valoare a punctului de pensie din anul precedent. Valoarea punctului de pensie poate fi majorata prin legile de rectificare a bugetului asigurarilor sociale de stat in raport cu evolutia indicatorilor macroeconomici.

Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate in plata la data introducerii sistemului unitar de pensii publice.

in termen de 6 luni de la aparitia noii legi, toate pensiile aflate in plata la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, care au fost stabilite pe baza legilor speciale, vor fi recalculate utilizand sistemul de puncte realizat in toata perioada de activitate . Noul cuantum al pensiei, dupa recalculare, va fi cel care va rezulta din inmultirea punctajului obtinut si valoarea unui punct de pensie, existenta legal la data finalizarii procedurii de recalculare. Plata pensiei, in cuantum recalculat, se va face din bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand de la data finalizarii procedurii de recalculare.

Cresterea numarului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizeaza venituri din profesii liberale, manageri, asociatii familiale

Toate persoanele care obtin venituri profesionale si nu platesc contributiile pentru pensii, vor fi obligati sa plateasca aceste obligatii, prin introducerea de noi reglementari care sa aplice principiul obligativitatii si principiul contributivitatii la sistemul unitar de pensii publice. Persoanele mentionate mai sus fac parte din categoria liberilor profesionisti, a managerilor, a membrilor asociatiilor familiale, etc. In prezent, conform datelor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, acestia sunt cca. 400.000 persoane (platesc impozite la bugetul de stat). Dintre acestia numai 100.000 persoane platesc, conform legii, contributii pentru pensii.

Descurajarea numarului de pensionari anticipate partiale Conform datelor Casei Nationale de Pensii (CNPAS), numarul de pensii anticipate partiale aflate in plata este de 112.000, tendinta fiind de crestere. Noua lege propune inasprirea conditiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescand penalizarea acordata la 0,75% pentru fiecare luna de pensionare anticipata fata de varsta standard de pensionare. Anticiparea nu poate sa depaseasca 60 de luni (5 ani) fata de varsta standard de pensionare. In aceste conditii, penalizarea maxima devine 45% fata de maximum 30% in prezent. in perioada de anticipare, persoana nu poate cumula pensia anticipata salariala cu un venit salarial. La implinirea varstei standard de pensionare, penalizarea se ridica.

Descurajarea pensionarilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.

Legea prevede ca sa fie inlocuit documentarul medical completat de medicul curant (specialist pentru boala principal invalidanta) cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurarilor sociale. De asemenea, se prevad reglementari clare, cu termene si mai ales cu penalizari, referitoare la procedura de expertizare medicala. In acest mod se asigura cresterea responsabilitatii medicului asigurarilor sociale . In sprijinul acestuia, legea prevede posibilitatea incheierii de conventii intre casele de pensii si spitale, laboratoare, clinici, etc. pentru reverificarea dosarelor medicale la care exista suspiciuni. De asemena, legea prevede ca acordarea gradului III de invaliditate in cazul persoanelor cu boli obisnuite sau accidente nelegate de munca, sase faca numai dupa implinirea varstei de 45 de ani. Celelalte persoane din aceasta categorie pot beneficia de recalificare si reinsertie profesionala.

Finantarea indemnizatiei de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat .

Indemnizatia de insotitor care se acorda pensionarilor de invaliditate gradul I nu reprezinta o prestatie de asigurari sociale de natura contributiva, ci una de asistenta sociala. Ea reprezinta un venit salarial acordat persoanei insarcinate sa ingrijeasca un invalid de gradul I, fiind o indemnizatie identica cu cea care se plateste de la bugetul de stat in cazul persoanelor cu handicap de gradul I. Legea propune ca finantarea acestei indemnizatii de insotitor sa se faca de la bugetul de stat si nu de la bugetul de asigurari sociale de stat, urmand ca plata acestei prestatii sa se faca in continuare, prin casele de pensii.

descarcatitot proiectul