Proiectul de codificare a legislatiei patrimoniului cultural vizeaza prioritar:
a) imbunatatirea modalitatilor de definire a patrimoniului cultural si a regimului legal de protejare a sa;
b) simplificarea si eficientizarea procedurilor specifice de protejare a patrimoniului cultural;
c) intarirea capacitatii administrative si a instrumentelor legale la dispozitia autoritatilor si institutiilor publice cu atributii in protejarea patrimoniului cultural;
d) introducerea de masuri in sprijinul detinatorilor de bunuri din patrimoniul cultural national si al creatorilor si mestesugarilor traditionali cu activitate in domeniul patrimoniului cultural imaterial;
e) consacrarea unui set de principii care sa fundamenteze politicile publice din acest domeniu .
De asemenea, proiectul a urmarit remedierea deficientelor constatate in practica.
Proiectul Codului realizeaza o organizare piramidala a informatiei juridice, pornind de la enuntarea unor principii general aplicabile practicilor administrative in relatie cu patrimoniul, stabilind atat reguli comune tuturor categoriilor patrimoniului cultural national, cat si masuri specifice fiecarei categorii in parte .
Structura proiectului de act normativ urmeaza structura propusa prin Tezele prealabile ale Codului patrimoniului cultural, cuprinzand opt titluri, la randul lor structurate in capitole, sectiuni si paragrafe.
Titlurile sunt urmatoarele:
- Titlul I Dispozitii generale;
- Titlul II - Autoritati, institutii si organisme cu atributii in domeniul patrimoniului cultural national;
- Titlul III - Protejarea patrimoniului cultural imobil;
- Titlul IV Protejarea peisajului cultural;
- Titlul V Protejarea patrimoniului cultural mobil;
- Titlul VI Protejarea patrimoniului cultural imaterial;
- Titlul VII Sanctiuni;
- Titlul VIII Dispozitii tranzitorii si finale.
Continutul titluriloreste organizat potrivit obiectului de reglementare:
- Titlul I cuprinde principiile fundamentale aplicabile patrimoniului cultural, obiectul de reglementare si definitiile cu caracter general, procedurile si masurile ce constituie regimul de protejare a patrimoniului cultural national - inventarierea si evidenta, cercetarea, evaluarea financiara, clasarea, conservarea si restaurarea, punerea in valoare a patrimoniului cultural; acestora li se adauga masuri privind finantarea activitatilor de protejare a patrimoniului, regimul acreditarii si formarii profesionale a personalului specializat in domeniul patrimoniului cultural;
- Titlul II stipuleaza atributiile autoritatilor publice centrale si locale in domeniul protejarii patrimoniului cultural, precizand ca autoritatea publica centrala de specialitate este Ministerul Culturii, nominalizeaza institutiile publice specializate, stabilind regimul de infiintare, acreditare, functionare si clasificare a muzeelor si colectiilor publice si stabileste modul de organizare si atributiile organismelor stiintifice cu rol consultativ, de avizare, ale Ministerului Culturii - comisiile nationale si zonale de specialitate;
- Titlurile III - VI instituie cadrul general si definitiile specifice, pe de o parte si, pe de alta parte, procedurile si masurile de protejare specifice fiecarei categorii a patrimoniului cultural national: imobil - monumente istorice, situri si zone arheologice; peisaj cultural -arii culturale; mobil - bunuri clasate in categoria ``Tezaur`` si bunuri protejate ope legis, colectii protejate de bunuri culturale mobile; imaterial - Tezaure umane vii, marca traditionala distinctiva, acestora adaugandu-li-se un nou regim de protectie instituit la nivel local, cel de ``reper al memoriei comunitatii`` care desemneaza bunuri culturale materiale sau expresiile imateriale apartinand patrimoniului cultural relevante pentru identitatea culturala locala. Noi prevederi au fost introduse cu privire la publicitatea regimului de protectie al bunurilor culturale imobile si la inscrierea acestora in Cartea funciara, precum si prevederi referitoare la mentionarea statutului de bun protejat in actele constitutive sau translative de drepturi reale, sub sanctiunea nulitatii
- Titlul VII trateaza distinct doua categorii de sanctiuni - contraventiile si infractiunile pedepsite cu amenda si/sau, dupa caz, inchisoare, pedepsele principale fiind insotite in mai multe situatii de sanctiuni complementare cum ar fi, confiscarea bunurilor culturale ce fac obiectul sau sunt folosite in comiterea faptei incriminate; de asemenea, au fost introduse penalitati pentru neplata amenzilor si pentru alte acte comisive si omisive;
- Titlul VIII, ultimul, cuprinde prevederile tranzitorii si finale, cea mai importanta fiind mentinerea pe o perioada limitata a unor tipuri de autorizari si acreditari, prevederile finale continand actele normative care urmeaza a fi emise in aplicarea Codului, actele abrogate si pe cele modificate prin Cod, precum si termenul de intrare in vigoare a Codului, respectiv 18 luni de la data publicarii acestuia, dand posibilitatea adresantilor legii sa se adapteze si conformeze noilor prevederi.
Ponderea prevederile nou introduse, a celor mentinute si a acelor mentinute cu modificari este echilibrata in proiectul normativ, elaborarea urmarind simultan imbunatatirea cadrului normativ actual, dar si stabilitatea normei juridice, astfel incat noul act normativ sa poata fi pus in aplicare intr-un termen scurt de adaptare a adresantilor sai, familiarizati cu termenii, conceptele si procedurile preluate din normele anterioare, acest fond de baza fiind, totodata, comun legislatiilor similare din alte tari si avand ca izvor de dreptacte de drept international - conventii avand ca obiect protejarea patrimoniului, la care si Romania este parte si, desigur, normele Uniunii Europene referitoare la circulatia bunurilor culturale mobile.
O directie fundamentala importanta in elaborarea proiectului de act normativ a fost cea a armonizarii cu cadrul normativ national general si special, detasandu-se problematica statutului bunurilor proprietate publica si cea a interesului si utilitatii publice in activitatea de protejare a patrimoniului cultural, specificandu-se expres calitatea de bunuri de uz si interes public a componentelor patrimoniului cultural national, armonizandu-se prevederile specifice domeniului patrimoniului cultural cu cele ale regimului de proprietate publica, dreptului de administrare asupra bunurilor proprietate publica si al altor drepturi reale, precum si, conex, subordonarea institutiilor publice de specialitate, cele muzeale, administratori de bunuri culturale mobile din domeniul public, fata de autoritatile care exercita dreptul de proprietate asupra bunurilor respective, importanta nationala, judeteana sau locala a bunurilor din domeniile publice si transpunerea acestor elemente in sistemul de clasificare a muzeelor si colectiilor publice, in scopul eliminarii neconcordantelor si a posibilelor impedimente in alocarea de fonduri publice pentru activitati de protejare a bunurilor culturale din patrimoniul cultural national.
De asemenea, pentru clarificarea unor aspecte insuficient sau imprecis detaliate in prevederile in vigoare in prezent va fi reglementat distinct regimul de proprietate publica al bunurilor arheologice, al descoperirilor intamplatoare, al bunurilor culturale mobile si imobile aflate in proprietatea statului si autoritatilor administrativ-teritoriale.
=============================
Asociatia Vatra Mesterilor si Creatorilor de Patrimoniu (Vatra MCP) are ca scop si misiune sustinerea si promovarea creativitatii umane, conservarea si promovarea patrimoniului cultural, artistic si mestesugaresc, patrimoniu care, astfel creat, implica, total sau esential, contributia umana.
Valorile esentiale si de substanta ale Vetrei MCP sunt oamenii si creativitatea lor. Sunt Oamenii cu Nume, cu propriile descoperiri, trude si realizari. Oamenii care isi descopera si ofera celorlalti propriile bucurii si trairi. Sunt oamenii care sustin tot ce-i omenesc, ce este creat, firesc, din firea umana.
Formularul 230 pe 2023 editabil si PDF 26 Dec 2022 | 55600
[Vatra MCP] Contextul, motivele si necesitatea adoptarii Codul Patrimoniului Cultural al Romaniei 22 Feb 2022 | 1801
Formularul 230 editabil 2022 pdf pentru redirectionarea a 2 sau 3,5 la suta din impozitul datorat 27 Dec 2021 | 56901
Formularul 230 model editabil 2024 PDF. Completeaza Declaratia 230! Sursa: EuroAvocatura.ro