INTERVIU | Drumul catre pensionare. Realitatea constituirii si distribuirii bugetului de pensii

Cu totii stim ca la un moment dat va veni vremea in care ne vom retrage din activitate si vom ajunge la pensie . Fie ca vrem, fie ca nu vrem, trebuie sa fim constienti inca de pe acum de veniturile de pe urma carora o sa depindem.

Conform ultimelor date publicate de Institutul National de Statistica, pensia medie de asigurari sociale de stat a fost de aproximativ 1500 de lei in trimestrul al III-lea din 2020. La momentul de fata sunt peste 4,67 milioane de pensionari in Romania care depind de veniturile pe care statul le asigura.

1. Domnule avocat Marius-Catalin Predut, ca specialist in dreptul muncii si asigurari sociale, ne puteti spune care sunt cele mai dese probleme pe care clientii dvs. le semnaleaza cu privire la pensii? Este principala problema calcularea pensiei?

Pe toata durata in care o persoana a desfasurat activitate in temeiul unui contract individual de munca din veniturile obtinute i-a fost retinuta o cota insemnata din veniturile acestuia si virata catre bugetul asigurarilor sociale de stat . Luand in considerare acest aspect deosebit de important, salariatul pensionat este pe deplin indreptatit a solicita valorificarea tuturor veniturilor cu care acesta a contribuit efectiv.

Cu toate acestea, odata cu analizarea dosarului depus la Casa de Pensii, functionarii acestei institutii refuza valorificarea integrala a diferitelor venituri de natura salariala obtinute de catre persoana in cauza, fie ca este vorba de diferite sporuri (de vechime, lucru de noapte, prime sau bonusuri cu caracter permanent), de venituri obtinute in acord sau de perioade in care aceasta a lucrat in conditii deosebite, fiindu-i recunoscut un anumit tip de grupa de munca .

Desi toate aceste venituri si conditii de munca sunt dovedite fie prin carnetele de munca, fie prin adeverintele emise de catre angajatori, casele de pensii resping valorificarea acestora, prin motivatii generale si abstracte, care tradeaza faptul ca nu au verificat efectiv si complet dosarul persoanei care solicita acordarea drepturilor de pensie .

2. Ne puteti spune de ce exista atat de multe procese impotriva Casei Nationale de Pensii?

Procesele initiate impotriva Casei de Pensii au ca principala cauza refuzul nejustificat al valorificarii veniturilor obtinute de catre salariati si/sau a perioadelor lucrate in conditii deosebite de munca . Desi Casei de Pensii i se prezinta suficiente dovezi privind obtinerea veniturilor si confirmarea platii contributiilor sociale aferente acestor venituri, expeditiv, acestea nu sunt luate in considerare. De asemenea, desi este stabilita in mod expres aceasta obligatie, functionarii caselor de pensii nu analizeaza si nu solicita alte documente in situatia in care s-ar impune acest lucru, preferand respingerea de plano a solicitarilor persoanei indreptatite, fara o minima implicare, desi legea, organizarea activitatii Casei de Pensii si fisa de post a functionarilor impune acest lucru.

O alta cauza de nemultumire a pensionarilor consta in faptul ca, prin decizii arbitrare si echivoce emise de catre Casa de Pensii, acestora le sunt anulate, total sau partial, anumite drepturi recunoscute anterior si, in plus, li se solicita restituirea sumelor pe care tot Casa de Pensii le-a recunoscut si le-a acordat.

Primind aceste decizii, zeci de mii de persoane nedreptatite, cu un puternic sentiment de frustrare, se adreseaza instantelor de judecata, solicitand valorificarea tuturor veniturilor si a perioadelor lucrate in diferite grupe de munca, emiterea unor noi decizii conforme si plata retroactiva a drepturilor nerecunoscute.

3. Din experienta Cabinetului de avocati pe care il coordonati, aproximativ, ne puteti preciza cam cat dureaza in medie un proces impotriva Casei de Pensii?

Procesele care au ca obiect contestarea deciziilor emise de casele de pensii, in fata instantelor de judecata, dureaza aproximativ, in medie, intre o jumatate de an si un an. Insa, la aceasta perioada se adauga perioada anterioara promovarii actiunii judecatoresti, cateva luni in care salariatul pensionat asteapta un raspuns al Casei de Pensii, cat si perioada ulterioara pronuntarii unei hotarari judecatoresti in care casele de pensii trebuie sa puna in executare hotararile astfel pronuntate.

Insa, nu de putine ori, chiar in situatia in care exista o hotarare judecatoreasca, intentionat sau nu, functionarii caselor de pensii nu pun in executare sau pun in executare eronat dispozitiile obligatorii ale instantelor de judecata si emit noi decizii nelegale care, la randul lor, este necesar a fi contestate, reluandu-se practic sirul chinurilor si caznelor persoanelor nedreptatite, ale vinovatilor fara nicio vina.

4. Si, dupa atatea eforturi finaciare si de timp alocat, cat castiga in medie un pensionar dupa ce se solutioneaza procesul?

In situatia in care persoana nedreptatita obtine o hotarare judecatoreasca favorabila, iar casele de pensii emit o decizie de punere in aplicare a acesteia, in functie de veniturile nou-valorificate se stabileste cresterea efectiva a pensiei. Astfel, in functie de aceste venituri, castigul poate fi mai mic (de la cativa lei, de cele mai multe ori) sau mai mare (la cateva mii de lei, de putine ori, in functie si de tipul de pensie, cum ar fi actualizarea pensiilor de serviciu).

La determinarea castigului efectiv va trebui sa se aiba in vedere si cheltuielile pe care pensionarul este necesar a le efectua cu obtinerea adeverintelor, onorariu de avocat si, dupa caz, executor judecatoresc, expertize contabile, costurile legalizarii unor documente, ale corespondentelor si ale deplasarilor la diferite societati sau institutii ale statului.

Insa, in ultimii 2-3 ani de zile, am constatat o schimbare brusca si radicala a jurisprudentei (solutiilor) instantelor de judecata, in sensul ca aceleasi tipuri de solicitari, bazate pe aceleasi temeiuri si probate prin aceleasi inscrisuri (de exemplu, adeverinte de venituri identice emise de catre acelasi angajator) care anterior erau solutionate favorabil, in prezent sunt respinse cu o motivare abstracta, formala si care, in definitiv, adauga la cerintele legale necesare pentru valorificarea veniturilor obtinute de catre pensionari. De exemplu, in respingerea actiunilor prin care se contesta deciziile caselor de pensii si se solicita valorificarea unor venituri, instantele de judecata solicita necesitatea indicarii in cuprinsul adeverintei a temeiului de drept in baza caruia au fost achitate contributiile la bugetul de asigurari sociale, desi se arata expres si, in anumite cazuri, se face dovada ca aceste contributii au fost retinute si achitate.

5. Domnule avocat, stiind cel mai bine situatia actuala si prin prisma activitatii dvs, ne puteti spune cum este, in realitate, calculata pensia oamenilor - pe foaie de catre un angajat la Casa de Pensii sau prin intermediul unui software computerizat?

Istoria ultimilor 20 de ani, de la aparitia Legii 19/2000 a condus la concluzia, neasumata de nicio institutie publica si de niciun ministru al muncii, ca pensiile sunt calculate dupa buget, interesele electorale ale unei formatiuni politice sau alte oportunitati conjuncturale.

In realitate, nu are loc o calculare a drepturilor cuvenite fiecarui salariat pensionat si o insumare a acestora pentru a rezulta o suma globala si reala ce trebuie alocata fondului de pensii, ci se aloca o anumita suma care urmeaza a fi impartita pornind de la anumite nivele, de sus pana jos.

In situatia in care se constata ca suma globala alocata nu este suficienta, se intervine legislativ sub pretextul ca, in interesul pensionarilor, trebuie recalculate pensiile si emise noi decizii de catre casele de pensii.

Aceasta este explicatia pentru care, in ultimii 20 de ani, au aparut diferite legi ale pensiilor care si acestea fie nu au fost aplicate integral, fie in urma rectificarilor bugetare au fost modificate sau completate pentru ca bugetul sa fie ajustat.

In ceea ce priveste modul efectiv de impartire a acestui buget, de repartizare a sumelor si de calculare a fiecarei pensii, in principal se foloseste un soft computerizat care determina calculul final dupa verificarea si introducerea datelor de catre functionarii caselor de pensii. In procesul de verificare, analizare si introducere a datelor are loc filtrarea, uneori arbitrara, a veniturilor ce ar fi necesar a fi valorificate la stabilirea punctajului de pensie .

Interviu aparut in Revista Capital nr. 4/2021 - editia print