Prima pagină » Ştiri juridice » Semnificatia "Unirii" pentru Sistemul Cameral Romanesc

Semnificatia "Unirii" pentru Sistemul Cameral Romanesc

Publicat: 24 Jan 2013 2145 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

Alexandru Ioan - membru al Parlamentului Romaniei.

Dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Ziua Unirii Principatelor, o piatra de temelie in crearea statului romanesc modern, are o semnificatie aparte si pentru Sistemul Cameral Romanesc.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Alexandru Ioan - membru al Parlamentului Romaniei.

Decretul privitor la prescripţia extinctivă

Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.

Pe langa reformele legislative care au permis aparitia unor institutii moderne si au inscris Romania pe coordonatele dezvoltarii, in pas cu Europa, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, "om nou la legi noi", dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu, a promulgat in ianuarie 1864 Decretul Domnesc privind infiintarea Camerelor de Comert.

Negustorii aveau acum o voce care sa ii reprezinte in stat: ``Camerele au drept sa prezinte Guvernului, din proprie initiativa, parerile lor asupra intereselor comerciale si industriale din circonscriptiunea lor``. ``Ele sunt consultate de Guvern asupra schimbarilor proiectate in legislatiunea comerciala`` se spunea in prima lege a Camerelor de Comert.

Camere de Comert au luat apoi fiinta in toate aproape toate orasele importante ale tarii, si si-au asumat un rol de stimulare a dezvoltarii economice. Asa cum Unirea a demonstrat ca vointa unei natiuni se face auzita in final contrar tuturor vicisitudinilor, Camerele de Comert, in calitate de cea mai reprezentativa si puternica organizatie a mediului de afaceri, sustin interesele acestuia in dialogul cu institutiile statului si organismele internationale.

Sistemul Cameral actioneaza pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent si propice dezvoltarii sectorului privat.