INTEGRAL: Legea nr. 58/1934, asupra cambiei si biletului la ordin. Actualizata 2008

TITLUL I
Despre cambie

CAPITOLUL I
Despre emiterea si forma cambiei

Art. 1. - Cambia cuprinde:

1. Denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;

2. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata;

3. Numele aceluia care trebue sa plateasca (tras);

4. Aratarea scadentii;

5. Aratarea locului unde plata trebue facuta;

6. Numele acelui caruia sau la ordinul caruia plata trebue facuta;

7. Aratarea datei si a locului emiterii;

8. Semnatura celui care emite cambia (tragator).

Art. 2. - Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza:

Cambia fara aratarea scadentii este socotita platibila la vedere.

In lipsa unei aratari speciale, locul aratat langa numele trasului este socotit loc de plata si, in acelasi timp, loc al domiciliului trasului.

Cambia care nu arata locul unde a fost emisa se socoteste semnata in locul aratat langa numele tragatorului.

Daca in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.

Art. 3. - Cambia poate fi la ordinul tragatorului insusi.

Ea poate fi trasa asupra tragatorului insusi.

Ea poate fi trasa pentru contul unui tertiu.

Art. 4. - Cambia poate fi platita la domiciliul unui al treilea, fie in localitatea unde trasul domiciliaza, fie in alta localitate.

Daca in cambie nu se prevede de catre tras ca plata se va face la domiciliul celui de al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.

Art. 5. - Intr'o cambie platibila la vedere sau la un anume timp dela vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda. In orice alta cambie aceasta stipulatiune se socoteste nescrisa.

Cifra dobanzii va trebui sa fie aratata in cambie; in lipsa acestei aratari stipulatiunea se socoteste nescrisa.

Dobanda curge dela data emisiunii cambiei daca o alta data nu este aratata.

Art. 6. - Daca intr'o cambie suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este cea scrisa in litere.

Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.

Art. 7. - Daca cambia poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau in numele carora ea a fost semnata, obligatiunile celorlalti semnatari raman totusi valabile.

Art. 8. - Orice semnatura cambiala trebuie sa cuprinda:

a) in clar, numele si prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga;

b) semnatura olografa a persoanei fizice, respectiv a reprezentantilor legali sau a imputernicitilor persoanelor juridice care se obliga ori a reprezentantilor sau a imputernicitilor altor categorii de entitati care utilizeaza astfel de instrumente.

Art. 9. - Cine pune semnatura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.

Art. 10. - Orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.

Art. 11. - Tragatorul raspunde de acceptare si de plata.

El poate sa se descarce de raspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de raspunderea de plata se socoteste nescrisa.

Art. 12. - Daca o cambie, necompletata la emitere, a fost completata fara a se tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu va putea fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cambia cu rea credinta, sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.

Posesorul decade din dreptul de a completa cambia in alb dupa trei ani dela data emisiunii cambiei.

Asemenea decadere nu este opozabila posesorului de buna credinta, caruia titlul i-a fost transmis completat.

CAPITOLUL II
Despre gir

Art. 13. - Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.

Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele: "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia.

Art. 14. - Girul trebue sa fie neconditionat. Orice conditiune la care ar fi supus se socoteste nescrisa.

Girul partial este nul.

Girul "la purtator" este echivalentul unui gir in alb.

Art. 15. - Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie sa fie semnat de girant.

Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe cambie.

Art. 16. - Girul transmite toate drepturile izvorate din cambie. Daca girul este in alb posesorul poate:

1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;

2) sa gireze cambia din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;

3) sa predea cambia unui tertiu fara sa completeze girul in alb si fara s'o gireze.

Art. 17. - Girantul, daca nu s'a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata.

El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora cambia a fost ulterior girata.

Art. 18. - Detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr'o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc, in aceasta privinta, nescrise.

Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobandit cambia prin efectul unui gir in alb.

Daca o persoana a pierdut, prin orice intamplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau in modul aratat in alineatul precedent, nu este tinut sa predea cambia, afara numai daca a dobandit-o cu rea credinta, sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.

Art. 19. - Persoanele impotriva carora s'a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobandind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

Art. 20. - Daca girul cuprinde mentiune "valoarea pentru acoperire", pentru "incasare", "pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorand din cambie, dar nu o poate gira decat cu titlul de procura.

Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decat exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins intr'un gir "de procura", nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacitatii acestuia.

Art. 21. - Daca girul cuprinde mentiunea "valoare in garantie", "valoare in gaj" sau orice alta mentiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorand din cambie, dar un gir facut de el este socotit ca facut cu titlul de procura.

Cei obligati nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afara numai daca posesorul, primind cambia, a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

Art. 22. - Girul posterior scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul facut posterior protestului de neplata, sau facut dupa trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fara data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind facut inainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.

Art. 23. - Prin cesiunea cambiei, derivand fie dintr'un gir facut posterior protestului de neplata sau dupa expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr'un act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, caruia i se vor putea opune toate exceptiunile opozabile acestuia, cesionarul avand dreptul la predarea cambiei.

CAPITOLUL III
Despre acceptare

Art. 24. - Posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator, poate prezenta trasului, pana la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.

Art. 25. - In orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentata spre acceptare, fixand sau nu un termen pentru prezentare.

El poate interzice in cambie prezentarea spre acceptare, afara numai de cazul in care cambia este platibila la un tertiu sau este platibila intr'o alta localitate decat aceea a domiciliului trasului, sau daca este platibila la un anume timp dela vedere.

El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc inaintea unei anume date.

In afara de cazul cand tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui sa fie prezentata cambia spre acceptare, fixand sau nu un termen pentru prezentare.

Art. 26. - Cambia platibila la un anume timp dela vedere, trebue prezentata spre acceptare in termen de un an dela data emisiunii.

Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.

Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Art. 27. - Trasul poate cere ca o a doua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare primei prezentari. Cei interesati nu pot sa se prevaleze de neobservarea acestei cereri, daca nu este mentionata in protest.

Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentata spre acceptare.

Art. 28. - Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprima prin cuvantul "acceptat" sau orice alta expresiune echivalenta; ea este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei e socotita acceptare.

Cand cambia este platibila la un anume timp dela vedere, sau cand ea trebue prezentata spre acceptare intr'un termen stabilit printr'o clauza speciala, acceptarea trebue sa poarte data zilei cand este facuta, afara numai daca posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentarii. Daca acceptarea nu este datata, posesorul, pentru a pastra dreptul de regres impotriva girantilor si impotriva tragatorului, trebue sa ceara sa se constate aceasta lipsa printr'un protest facut in timp util.

Art. 29. - Acceptarea trebue sa fie neconditionata; trasul o poate insa restrange la o parte din suma.

Orice alta modificare adusa prin acceptare, celor cuprinse in cambie, se socoteste ca refuz de acceptare. Acceptantul ramane totusi tinut in limitele acestei acceptari.

Art. 30. - Daca tragatorul a aratat in cambie un loc de plata, altul decat cel al domiciliului trasului, fara insa sa arate un tertiu la care plata trebue sa fie facuta, trasul il va putea arata odata cu acceptarea. In lipsa unei atari aratari, acceptantul este socotit ca s'a obligat sa plateasca el insusi la locul platii.

Cand cambia este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa arate in acceptare o adresa in aceeasi localitate unde plata trebue sa fie facuta.

Art. 31. - Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.

In caz de neplata posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si 54.

Trasul care a acceptat ramane obligat chiar daca nu a avut cunostinta de falimentul tragatorului.

Art. 32. - Daca acceptarea scrisa pe cambie de catre tras este stearsa de catre acesta, mai inainte de inapoierea titlului, acceptarea este socotita refuzata. Stergerea se socoteste pana la dovada contrarie ca a fost facuta inainte de restituirea titlului.

Totusi, daca trasul a adus, prin scris, la cunostinta posesorului sau a oricarui alt semnatar ca a acceptat, el este tinut catre acestia in limitele acestei acceptari.

CAPITOLUL IV
Despre aval

Art. 33. - Plata unei cambii poate fi garantata printr'un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea.

Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.

Art. 34. - Avalul se da pe cambie sau pe adaus.

El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este semnat de avalist.

Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei, afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului.

Avalul trebue sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat pentru tragator.

Art. 35. - Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.

Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice alta cauza decat un vitiu de forma.

Cand avalistul plateste cambia, el dobandeste drepturile izvorand din ea impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sunt tinuti catre aceasta din urma, in temeiul cambiei.

CAPITOLUL V
Despre scadenta

Art. 36. - O cambie poate fi trasa:

La vedere;

La un anume timp dela vedere;

La un anume timp dela data emisiunii;

La o zi fixa.

Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sunt nule.

Art. 37. - Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebue prezentata spre plata in termen de un an dela data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebue sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date. In acest caz termenul de prezentare curge dela aceasta data.

Art. 38. - Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptarii, fie de aceea a protestului.

In lipsa protestului, acceptarea nedata este socotita fata de acceptant ca fiind facuta in ultima zi a termenului prevazut pentru prezentare spre acceptare.

Art. 39. - Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau dela vedere, e socotita la data corespunzatoare, din luna in care plata trebue sa fie facuta. In lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni.

Cand o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate dela data sau dela vedere, se socotesc mai intai lunile intregi si apoi jumatatea.

Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfarsitul lunii, se intelege prin aceste termene:

Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.

Expresiunile "8 zile" sau "cincisprezece zile" se inteleg, nu ca una sau doua saptamani, ci ca opt sau cincisprezece zile efective.

Prin expresiunea "jumatate luna" se inteleg cincisprezece zile.

Art. 40. - Cand o cambie este platibila la o zi fixa intr'un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa calendarul locului de plata.

Cand o cambie trasa intre doua locuri, avand calendare deosebite, este platibila la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune.

Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.

Aceste reguli nu sunt aplicabile daca intr'o clauza a cambiei sau numai din simplele aratari ale titlului, rezulta intentiunea de a se adopta reguli deosebite.

CAPITOLUL VI
Despre plata

Art. 41. - Posesorul unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume termen dela data emisiunii sau dela vedere trebue sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.

Prezentarea unei cambii la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare spre plata.

Art. 42. - Cambia trebue sa fie prezentata spre plata la locul si adresa indicata in cambie.

In lipsa aratarii unei adrese cambia trebue sa fie prezentata pentru plata:

1) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el.

2) La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta.

3) La domiciliul celui indicat la nevoie.

Art. 43. - Trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor.

Posesorul nu poate refuza o plata partiala.

In caz de plata partiala trasul poate cere sa i se faca pe cambie mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.

Art. 44. - Posesorul unei cambii nu este tinut sa primeasca plata inainte de scadenta.

Trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul si pericolul sau.

Acel care plateste la scadenta este valabil liberat, afara numai daca nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.

Art. 45. - Cand o cambie este platibila intr'o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua scadentei.

Daca debitorul este in intarziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii, fie dupa valoarea din ziua scadentei, fie dupa valoarea din ziua platii.

Valoarea monedei straine este determinata de uzurile locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cambie.

Regulele aci aratate nu se aplica in cazul cand tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr'o moneda anume aratata (clauza de plata efectiv in moneda straina).

Daca suma este aratata intr'o moneda avand aceeasi denumire, dar de o valoare diferita, in tara de emisiune, si in aceea a platii, se presupune ca aratarea se refera la moneda locului de plata.

Art. 46. - Cand cambia nu este prezentata spre plata in termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la alta institutie legal abilitata sa efectueze astfel de operatiuni pe cheltuiala si riscul posesorului cambiei, recipisa depunandu-se la judecatoria locului de plata.

Art. 46¹. - Prezentarea unei cambii la plata se poate face in original sau prin trunchiere.

In sensul prezentei legi, prin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta in urmatoarele operatiuni succesive:

a) transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala;

b) reproducerea imaginii cambiei originale in format electronic; si

c) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare.

Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate.

Prezentarea la plata a unei cambii prin trunchiere produce aceleasi efecte juridice ca si prezentarea la plata a cambiei originale, cu conditia ca aceasta din urma sa fi fost emisa cu respectarea prevederilor legii.

Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu conditia ca intre ele sa existe o conventie prealabila in contextul unui aranjament de plata sau o conventie constand in aderarea lor la un sistem de plati.

Informatiile relevante pentru trunchiere, cuprinse in cambia originala, sunt stabilite potrivit conventiilor prevazute la alin. 5.

Imaginea cambiei originale reprezinta copia electronica a cambiei originale. Imaginea cambiei originale trebuie sa respecte standardele stabilite potrivit conventiilor prevazute la alin. 5.

Momentul receptionarii de catre institutia de credit platitoare, respectiv de catre un sistem de plati a informatiilor relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivei cambii, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentarii la plata.

Transmiterea catre institutia de credit platitoare a informatiilor relevante si a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizata astfel incat sa se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea oricaror procedee tehnice admise de lege.

Art. 46². - Cand prezinta la plata o cambie prin trunchiere, institutia de credit este obligata:

a) sa verifice daca acea cambie in original respecta in forma si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor;

b) sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cambia in original, precum si conformitatea imaginii cambiei cu cambia in original.

Institutia de credit raspunde de orice pierdere suferita prin nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. 1.

Art. 46³. - Refuzul total sau partial la plata al unei cambii prezentate la plata prin trunchiere se face in forma electronica, de catre institutia de credit platitoare.

In baza refuzului prevazut la alin. 1, institutia de credit care detine cambia originala va inscrie pe aceastora:

a) data prezentarii acesteia la plata, spre a se constata daca prezentarea s-a efectuat in cadrul termenului prevazut la art. 41;

b) declaratia de refuz, datata si semnata de catre reprezentanti legali sau imputerniciti ai acestora.

Mentiunile inscrise pe cambia originala, potrivit alin. 2, cu respectarea dispozitiilor art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plata.

CAPITOLUL VII
Regresul in caz de neacceptare sau neplata

Art. 47. - Actiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului si avalistilor sai; de regres contra oricarui alt obligat.

Art. 48. - Posesorul poate exercita drepturi de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati:

a) La scadenta, daca plata nu a avut loc;

b) Chiar inainte de scadenta:

1. Daca acceptarea a fost refuzata in totul sau in parte.

2. In caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; in caz de incetare de plati din partea acestuia, chiar daca incetarea de plati nu este constatata printr'o hotarire, daca urmarirea bunurilor lui a ramas fara rezultat.

3. In caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulata neacceptabila.

Art. 49. - Refuzul de acceptare sau de plata trebue sa fie constatat printr'un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).

Protestul de neacceptare trebue facut in termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Daca in cazul prevazut de primul alineat al art. 27 cea dintai prezentare a avut loc in ultima zi a termenului, protestul poate fi inca facut in ziua urmatoare.

Protestul de neplata a unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume timp dela data emisiunii, sau la un anume timp dela vedere, trebue sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care cambia este platibila. Cand cambia este platibila la vedere, protestul trebue sa fie facut in conditiunile aratate in alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.

Protestul de neacceptare scuteste de prezentare la plata si de protestul de neplata.

In cazul cand trasul a incetat platile, fie ca a acceptat sau nu, sau in cazul cand o urmarire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decat numai dupa ce cambia a fost prezentata trasului spre plata si dupa ce protestul a fost facut.

In cazul cand trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment, cum si in caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulate neacceptabile, prezentarea hotaririi declarative de faliment este indestulatoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.

Art. 50. - Posesorul trebue sa incunostiinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului sau zilei prezentarii, daca exista stipulatiunea "fara cheltuieli". Fiecare girant trebue, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostiintarea, sa aduca la cunostinta girantului sau incunostiintarea primita, aratand numele si adresele acelora care au facut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pana la tragator. Termenele aci aratate curg dela primirea incunostiintarii precedente.

Cand, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostiintare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeasi incunostiintare trebue sa fie facuta, in acelasi termen, avalistului sau.

In cazul cand un girant n'a aratat adresa sa, sau a aratat-o intr'un mod ilizibil, incunostiintarea facuta girantului care il precede este indestulatoare. Acel care e dator sa faca incunostiintarea, poate sa o faca in orice forma chiar prin simpla inapoiere a cambiei.

El trebue sa probeze ca a facut incunostiintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzand incunostiintarea a fost predata postei in termenul prescris.

Acel care nu face incunostiintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul de regres; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin culpa sa, fara insa ca daunele interese sa poata intrece suma din cambie.

Art. 51. - Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fara cheltuieli", "fara protest", sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cambie si semnata, sa scuteasca pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata.

Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor cade in sarcina aceluia care o opune posesorului.

Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca, cu toata stipulatiunea inscrisa de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile raman in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca a fost facut, pot fi cerute dela toti semnatarii.

Art. 52. - Tragatorul, acceptantul, girantul si avalistul cambiei sunt tinuti solidari fata de posesor.

Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s'au obligat.

Acelasi drept il are orice semnatar care a platit cambia.

Actiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s'a procedat mai intai.

Art. 53. - Posesorul poate cere pe cale de regres:

1. Suma aratata in cambia neacceptata sau neplatita, impreuna cu dobanda, daca a fost stipulata.

2. Dobanda legala socotita cu incepere dela scadenta.

3. Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor facute, cum si alte cheltuieli justificate.

Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma aratata in cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Bancii Nationale in vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.

Art. 54. - Acel care a platit prin regres cambia poate cere dela girantii sai:

1. Intreaga suma platita;

2. Dobanda legala la aceasta suma, socotita cu incepere din ziua cand a platit suma;

3. Cheltuielile pe care le-a facut.

Art. 55. - Orice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, in schimbul platii, predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat.

Oricare girant care a platit cambia poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori.

Art. 56. - In cazul unui regres, dupa o acceptare partiala, acel care plateste suma pentru care cambia nu a fost acceptata poate cere sa se faca mentiune de aceasta plata pe cambie si sa i se dea chitanta. Posesorul trebue, in afara de aceasta, sa-i predea o copie a cambiei, certificata conform, cum si protestul, pentru a-i face posibil exercitiul regresurilor ulterioare.

Art. 57. - Oricare persoana, avand dreptul sa exercite regresul, poate, daca nu s'a stipulat altfel, sa se despagubeasca prin o noua cambie (contracambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii sai si platibila la domiciliul acestuia.

Contra-cambia cuprinde, in afara de sumele aratate la art. 53 si 54, un drept de curtaj si taxa de timbru pentru ea.

Daca contra-cambia este trasa de posesor, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde cambia originara era platibila asupra locului domiciliului girantului. Daca contra-cambia este trasa de un girant, suma este fixata dupa cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde tragatorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.

Art. 58. - Dupa trecerea termenelor fixate:

a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp dela vedere;

b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata;

c) pentru prezentarea la plata in cazul stipulatiunii "fara cheltuieli".

Posesorul este decazut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului si impotriva celorlalti obligati cu exceptiunea acceptantului.

In cazul in care cambia nu este prezentata spre acceptare in termenul stipulat de tragator, posesorul este decazut din dreptul sau de regres, atat pentru neplata, cat si pentru neacceptare, afara numai daca nu rezulta din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare.

Daca stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsa intr'un gir, numai girantul poate opune lipsa.

Art. 59. - Cand prezentarea cambiei sau facerea protestului in termenele prescrise este impiedecata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sunt prelungite.

Posesorul este dator sa aduca, fara intarziere, la cunostinta girantului sau, prin scrisoare recomandata, cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cambie mentiune datata si semnata de el de aceasta incunostintare; pentru rest se aplica dispozitiile art. 49.

Dupa incetarea cazului fortuit ori de forta majora posesorul trebue fara intarziere, sa prezinte cambia spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie s'o protesteze.

Daca cazul fortuit ori de forta majora tine peste treizeci de zile dela scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie de prezentare si de protest.

Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp dela vedere, termenul de treizeci de zile curge dela data cand posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostiintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adauga termenul la vedere sau dela un timp dela vedere aratat in cambie.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a insarcinat-o sa prezinte cambia sau de a o pretesta.

Art. 60. - Intre mai multi obligati care au o situatie egala in cambie nu se poate exercita actiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.

Art. 61. - Cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 53, 54 si 57.

Abrogat.

Competenta pentru a investi cambia cu formula executorie este judecatoria.

Incheierea de investire nu este supusa apelului.

Cambia emisa in strainatate are aceleasi efecte executorii daca acestea sunt admise si de legea locului unde cambia a fost emisa.

Somatiunea de executare trebue sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorita.

Pentru obligatiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face mentiune si de actul din care rezulta mandatul.

Art. 62. - In termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare.

Opozitia se va introduce la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie. Judecatoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedura civila, de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini.

Hotarirea pronuntata asupra opozitiei va putea fi atacata cu apel in termen de 15 zile dela pronuntare.

Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cand oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura.

In caz de suspendarea executarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare.

Art. 63. - In procesele cambiale pornite, fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie la somatia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decat exceptiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozitiunilor art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 19.

Exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.

Exceptiunile cambiale trebuesc propuse la primul termen de infatisare.

Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen la prima instanta, cand procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond chiar daca paritul sau oponentul nu se prezinta.

Art. 64. - Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o actiune cauzala, aceasta ramane in fiinta cu toata emiterea sau transmisiunea cambiei, afara de cazul cand se dovedeste novatiunea.

O asemenea actiune nu poate fi insa exercitata decat dupa ce se dovedeste cu protestul lipsa de acceptare sau de plata.

Posesorul cambiei nu poate exercita actiunea cauzala decat oferind debitorului restituirea cambiei, depunand-o la grefa instantei competente, justificand in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.

Art. 65. - Cand posesorul a pierdut actiunea cambiala in contra tuturor obligatilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o actiune pentru plata sumei cu care acestia s'au imbogatit fara cauza in dauna sa.

CAPITOLUL VIII
Despre protest

Art. 66. - Protestul se adreseaza de executorul judecatoresc.

Asistenta martorilor nu este necesara la adresarea protestului.

Art. 67. - Protestul poate fi adresat prin act separat, pe insusi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Daca protestul se adreseaza pe un adaos, cel care l-a adresat trebuie sa puna stampila judecatoriei pe linia de unire.

Pentru mai multe titluri platibile de aceeasi persoana, in acelasi loc protestul se poate face la cererea posesorului printr'un singur act separat.

Daca protestul este cuprins in act separat, mentiune de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.

Art. 68. - Protestul trebue facut in locurile prevazute in art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar daca nu sunt prezente.

Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se adreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de plata indicat in cambie.

Incapacitatea persoanelor carora cambia trebue sa fie prezentata nu dispenseaza de obligatiunea de a dresa protestul contra acestora, cu exceptia celor prevazute de ultimul alineat al art. 49.

Daca persoana careia trebue sa-i fie prezentata cambia a incetat din vieata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulele precedente.

Art. 69. - Protestul trebue sa cuprinda:

1. Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.

2. Numele si pronumele celui care a cerut facerea protestului.

3. Numele si pronumele persoanei sau persoanelor contra carora s'a facut protestul.

4. Aratarea locurilor in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute, conform art. 42.

5. Transcrierea exacta a cambiei, daca protestul nu s'a facut chiar pe inscrisul cambial.

6. Somatiunea de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s'a obtinut niciun raspuns.

Protestul va fi subscris de cel care l-a adresat.

Cand trasul caruia i se prezinta spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare, aceasta cerere trebue cuprinsa in protest.

Art. 70. - Stersaturile, indreptarile si scrisul printre randuri sau cu semn de trimitere, trebuesc sa fie aprobate de acel care face protestul.

Art. 71. - Cel care face protestul este dator sa treaca protestele in intregime, zi cu zi, dupa ordinea datei, intr'un registru special.

Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul.

In caz de pierdere, originalul poate fi inlocuit printr'o copie legalizata dupa registru.

Art. 72. - Judecatoriile tin un registru de proteste, in care se inregistreaza, zilnic si in ordinea datei, cambiile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente. In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cambiilor, facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel trebuie sa indice data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a adresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma datorata si scadenta titlului protestat.

Art. 73. - In afara de cazul cand tragatorul a stipulat obligatiunea de protest, acesta poate fi inlocuit, daca posesorul se invoieste, printr'o declaratie de refuz de acceptare sau plata scrisa si datata pe titlu sau pe adaus, semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratiune trebue sa fie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.

CAPITOLUL IX
Despre interventiune

Sectia 1. Dispozitiuni generale

Art. 74. - Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie.

Cambia poate fi, in conditiunile aratate mai jos, acceptata sau platita de o persoana care intervine pentru oricare din obligati pe cale de regres.

Intervenientul poate fi un tertiu, insusi trasul sau o persoana deja obligata prin cambie, cu exceptia acceptantului.

Intervenientul trebue in cele doua zile lucratoare ce urmeaza interventiunii, sa incunostiinteze de interventiunea sa pe acel pentru care a intervenit. In caz de neobservare a acestui termen, el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele-interese sa poata intrece suma din cambie.

Sectia 2. Acceptarea prin interventiune

Art. 75. - Acceptarea prin interventiune poate fi facuta oridecateori posesorul unei cambii ce poate fi acceptata ar putea exercita dreptul de regres inainte de scadenta.

Cand intr'o cambie s'a indicat o persoana pentru a o accepta sau a o plati la nevoie, la locul platii, posesorul nu poate exercita, inainte de scadenta, dreptul de regres in contra acelui care a facut indicatiunea si in contra semnatarilor urmatori, afara numai daca a prezentat cambia persoanei indicate si daca aceasta, refuzand acceptarea, acest refuz a fost constatat prin protest.

In alte cazuri de interventiune, posesorul poate refuza acceptarea prin interventiune. Totusi, daca o admite, el pierde dreptul de a recurge, inainte de scadenta, pe cale de regres, impotriva aceluia pentru care acceptarea a fost facuta si a semnatarilor urmatori.

Art. 76. - Acceptarea prin interventiune se scrie pe cambie si se semneaza de intervenient. Ea arata pentru cine este data; in lipsa acestei aratari, acceptarea se socoteste data pentru tragator.

Art. 77. - Acceptantul prin interventiune este tinut fata de posesorul cambiei si fata de girantii posteriori aceluia pentru care a intervenit in acelasi mod ca si acesta.

Cu toata acceptarea prin interventiune, acela pentru care ea a fost facuta si girantii sai, pot cere posesorului, in schimbul platii sumei aratate la articolul 53, predarea cambiei, a protestului si, daca va fi locul, a contului de intoarcere achitat.

Obligatiunea acceptantului prin interventiune inceteaza in cazul in care cambia nu i-a fost prezentata cel mai tarziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru dresarea protestului de neplata.

Sectia 3. Plata prin interventiune

Art. 78. - Plata prin interventiune poate fi facuta oridecateori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau inainte de aceasta.

Plata trebue sa cuprinda intreaga suma ce ar fi avut sa plateasca acel pentru care interventiunea s'a facut.

Ea trebue facuta cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultima zi admisa pentru facerea protestului de neplata.

Plata prin interventie trebuie sa rezulte din protest si, daca acesta a fost deja adresat, trebuie sa fie mentionata la sfirsitul actului de protest de catre cel care l-a adresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar daca tragatorul a pus clauza FARA CHELTUIELI.

Art. 79. - In cazul in care cambia a fost acceptata de mai multi intervenienti, care au domiciliul la locul platii, sau daca au fost indicate pentru a plati - la nevoie - persoane avand domiciliul in acelasi loc, posesorul trebue sa prezinte cambia tuturor acestor persoane, iar daca va fi locul, sa ceara protestul de neplata cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultimei zile admise pentru facerea protestului.

Daca protestul nu a fost facut in acest termen, acel care a facut indicarea la nevoie, sau acel pentru care o cambie a fost acceptata cum si girantii posteriori, sunt liberati.

Art. 80. - Posesorul care refuza plata prin interventiune pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost liberati.

Art. 81. - Plata prin interventiune trebue sa fie constatata prin mentiune pe cambie, cu indicarea acelei pentru care este facuta. In lipsa unei atari indicari, plata se socoteste facuta pentru tragator.

Cambia si protestul, daca a fost incheiat, trebue sa fie predate aceluia care a platit prin interventiune.

Art. 82. - Cel care a platit prin interventiune dobandeste drepturile rezultand din cambie impotriva aceluia pentru care a platit si impotriva acelora care sunt tinuti cambialmente catre aceasta din urma; el nu poate insa gira din nou cambia.

Girantii posteriori semnatarului pentru care plata a fost facuta sunt liberati.

Daca mai multe persoane ofera plata prin interventiune, este preferat acela a carui plata libereaza un numar mai mare de obligati. Acela care, in cunostinta de cauza, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost liberati.

CAPITOLUL X
Despre pluralitatea exemplarelor si despre copii

Sectia 1. Pluralitatea exemplarelor

Art. 83. - Cambia poate fi trasa in mai multe exemplare identice.

Aceste exemplare trebuiesc sa fie numerotate in insusi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din exemplare se socoteste o cambie distincta.

Oricare posesor al unei cambii in care nu se arata ca a fost trasa intr'un singur exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. In acest scop el trebue sa se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul catre propriul sau girant; se va urma astfel pana la tragator. Girantii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare.

Art. 84. - Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s'a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul ramane tinut in temeiul fiecarui exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat.

Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sunt tinuti in temeiul tuturor exemplarelor, purtand semnatura lor care nu le-au fost inapoiate.

Art. 85. - Acel care a trimes un exemplar al cambiei, in vederea acceptarii, trebue sa indice pe celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gaseste. Aceasta persoana este datoare sa-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.

Daca acesta refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decat dupa ce a facut sa se constate prin protest:

1. Ca exemplarul trimes la acceptare nu i-a fost predat, cu toata cererea sa;

2. Ca acceptarea sau plata nu a putut fi obtinuta pe alt exemplar.

Sectia 2. Copiile

Art. 86. - Oricare posesor al unei cambii are dreptul sa faca una sau mai multe copii.

Copia trebue sa reproduca intocmai originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care figureaza in cambie; ea trebue sa indice unde ia sfarsit.

Copia poate fi girata si avalizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si originalul.

Art. 87. - Copia trebue sa arate pe detinatorul titlului original. Acesta este dator sa-l predea posesorului legitim al copiei.

In caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor care au girat sau avalizat copia, decat dupa ce a facut sa se constate, prin protest, ca originalul nu i-a fost predat, cu toata cererea sa.

Daca titlul original poarta dupa ultimul gir dat inainte de intocmirea copiei stipulatiunea "de aici girul nu este valabil decat pe copie", sau orice alta forma echivalenta, girul ulterior pe original este nul.

CAPITOLUL XI
Despre alterari

Art. 88. - In cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sunt tinuti in limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt tinuti potrivit textului original.

In cazul in care din titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare, se presupune ca a fost pusa inainte.

CAPITOLUL XII
Despre anulare si inlocuirea titlului

Art. 89. - In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate instiinta despre aceasta pe tras si poate solicita anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui judecatoriei locului in care cambia este platibila.

Cererea va trebui sa arate conditiunile esentiale ale cambiei si, daca este vorba de o cambie in alb, elementele suficiente spre a o identifica.

Presedintele judecatoriei, dupa examinarea cererii si a elementelor produse precum si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificind datele cambiei, o va declara nula in miinile oricui se va gasi ea si va autoriza sa se faca plata ei dupa trecerea a 30 de zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial al Romaniei, in cazul in care cambia are scadenta depasita sau este la vedere, sau in termen de 30 de zile de la data scadentei, daca aceasta este ulterioara publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei si numai daca, intre timp, detinatorul nu a facut opozitie.

Ordonanta trebue sa fie notificata trasului si publicata in Monitorul Oficial, la staruinta si pe cheltuiala petitionarului.

Plata facuta de tras inainte de notificarea ordonantei, cu toata instiintarea facuta, libereaza pe debitor.

Art. 90. - In termen de 30 zile dela publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica atat petitionarului cat si trasului, odata cu citarea lor inaintea instantei locului de plata.

Art. 91. - Pana la implinirea termenului prevazut de art. 89, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si daca este vorba de o cambie deja scazuta, sau care a scazut intre timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunand o cautiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.

Art. 92. - Dupa trecerea termenului prevazut de art. 89, fara a se fi facut opozitie, sau dupa respingerea opozitiei printr'o hotarire ramasa definitiva, cambia pierduta sau sustrasa nu mai are niciun efect.

Oricine a obtinut inlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonantei de anulare si a certificatului grefei respective de neintroducerea opozitiei in termen, sau la prezentarea hotaririi definitive de respingerea opozitiei, sa ceara plata acelei cambii; cand cambia a fost data in alb sau nu a scazut inca, va putea cere, in aceleasi conditiuni, un duplicat.

Pentru cambiile scazute sau la vedere declarate nule, dobanzile curg in conformitate cu art. 53 si 54, afara de cazul cand suma datorata a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei in favoarea careia a avut loc anularea sau a fost pronuntata sentinta.

Art. 93. - Ordonanta sau hotarirea ramasa definitiva stinge orice drept decurgand din cambia anulata, fara a prejudeca eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.

CAPITOLUL XIII
Despre prescriptie

Art. 94. - Orice actiuni rezultand din cambii impotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiti dela data scadentei.

Actiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printr'un an socotit dela data protestului facut in timp util sau dela data scadentei in caz de stipulatiune, fara cheltuieli.

Actiunile girantilor, unii impotriva altora si impotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a platit cambia sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa.

Actiunea de imbogatire fara cauza se prescrie printr'un an din ziua in care hotarirea pronuntata asupra actiunii cambiale va fi ramas definitiva.

CAPITOLUL XIV
Dispozitiuni generale

Art. 95. - Plata unei cambii, a carei scadenta este intr'o zi de sarbatoare legala, nu poate fi ceruta decat in prima zi lucratoare ce urmeaza. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, in special prezentarea spre acceptare si protestul, nu pot fi facute decat intr'o zi lucratoare.

Cand unul din aceste acte trebue sa fie facut intr'un anumit termen, a carui ultima zi este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prelungit pana la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legala intermediare intra in calculul termenului.

Art. 96. - In termenele legale sau conventionale nu se socoteste ziua dela care ele incep sa curga.

Art. 97. - Nu sunt admise termene de gratie, nici legale, nici judecatoresti.

Art. 98. - Prin cuvintul domiciliu, in sensul prezentei legi, se intelege locul unde persoana obligata, la care se refera, isi are locuinta sau sediul iar prin cuvintul loc de plata se intelege localitatea respectiva.

Art. 99. - Subscrierea prin punere de deget nu este socotita semnatura, afara numai daca inscrisul este facut in forma autentica sau notariala.

CAPITOLUL XV
Cesiunea creantei derivand din vanzarea de marfuri fata de tras

Art. 100. - In cambia trata, care nu trebue sa fie prezentata la acceptare, cum si in orice alta cambie-trata in cazul in care nu a fost acceptata, tragatorul poate, in limitele sumei prevazuta in cambie, sa cedeze printr'o clauza inserata in cuprinsul cambiei, creanta sa derivand din vanzarea de marfuri, pe care o are fata de tras.

Clauza trebue sa cuprinda, sub sanctiune de nulitate, data si numarul facturii referitoare la vanzarea de marfuri.

In cazul unei cambii emisa la ordinul tragatorului insusi, clauza de cesiune poate fi inserata in primul gir.

Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decat in favoarea unei societati bancare sau a altei societati de credit, insa va folosi tuturor giratarilor succesivi. Prin expresia societate bancara sau alta societate de credit se intelege persoanele juridice prevazute de legislatia privind activitatea bancara si de credit.

Art. 101. - Cesiunea dobandeste efect fata de terti prin notificarea facuta trasului, notificare ce se poate face si prin scrisoare recomandata, cu recipisa de intoarcere; notificarea trebue sa cuprinda mentiunile exacte pentru identificarea cambiei.

Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultand din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.

Art. 102. - Trasul, dupa notificarea cesiunii, nu poate plati decat posesorului cambiei.

Acesta nu poate valorifica fata de tras drepturile derivand din cesiune, decat daca a dresat protestul de neplata contra acestuia si nu au trecut 5 zile dela comunicarea facuta tragatorului a somatiei de executare, conform art. 61, sau dela citare in actiunea cambiala, ori dela admiterea creantei cambiale la pasivul falimentului tragatorului, cand acesta a fost declarat in stare de faliment.

Exercitarea actiunii contra trasului nu impiedica executarea in acelasi timp a actiunii cambiale contra tragatorului si a celorlalti obligati.

Posesorul cambiei nu-si va putea valorifica drepturile derivand din cesiune la falimentul trasului decat dupa facerea notificarii cerute de alin. I al acestui articol.

Art. 103. - Oricine cesioneaza o creanta in conditiunile prevazute de art. 100, stiind ca in momentul cesiunii nu exista, in total sau in parte, creanta cedata, se va pedepsi cu amenda dela 5.000 - 100.000 lei si inchisoare pana la 6 luni, afara de cazul cand faptul constitue un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se va aplica aceasta pedeapsa.

TITLUL II
Despre biletul la ordin

Art. 104. - Biletul la ordin cuprinde:

1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;

2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;

3) aratarea scadentei;

4) aratarea locului unde plata trebue facuta;

5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebue facuta;

6) aratarea datei si a locului emiterii;

7) semnatura emitentului.

Art. 105. - Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza.

Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata, este socotit platibil la vedere.

In lipsa unei aratari speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp loc al domiciliului emitentului.

Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis, se socoteste semnat in locul aratat langa numele emitentului.

Art. 105¹. - Biletul la ordin care intruneste conditiile prevazute in art. 104-105 poate fi prezentat la plata prin trunchiere, in conditiile stabilite pentru cambie la art. 46¹, 46², 46³, cu exceptia conditiei referitoare la acceptare prevazute la art. 46¹ alin. 3, producand toate efectele pe care legea le recunoaste biletului la ordin original.

Art. 106. - Sunt aplicabile biletului la ordin, in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispozitiunile relative la cambie, privind:

girul (art. 13-23);

scadenta (art. 36-40);

plata (art. 41-46);

actiunea sau executarea cambiala (art. 47), si

regresul in caz de neplata (art. 48-55 si 57-65);

protestul (art. 66-73);

plata prin interventiune (art. 74 si 78-82);

copiile (art. 83 si 86);

alterarile (art. 88);

prescriptiunea (art. 94);

zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie (art. 95-98);

subscrierea prin punere de deget (art. 99)

actiunea decurgand din imbogatire fara cauza (art. 65);

anularea si inlocuirea titlului (art. 89-93).

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privind cambia platita de un an al treilea sau intr'o localitate, alta decat aceea a domiciliului trasului (art. 4 si 30), stipulatiunea de dobanda (art. 5), deosebirile in indicarea sumei de plata (art. 6), efectele unei semnaturi puse in conditiunile aratate la art. 7, efectele semnaturii unei persoane care lucreaza fara imputernicire sau depasind imputernicirea (art. 10) si cambia in alb (art. 12).

Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispozitiunile privitoare la aval (art. 33-35), in cazul prevazut de ultimul alineat al art. 34, daca avalul nu arata pentru cine a fost dat, el se socoteste dat pentru emitent.

Art. 107. - Emitentul unui bilet la ordin este tinut in acelasi mod ca acceptantul unei cambii.

Biletele la ordin platibile la un anume timp dela vedere, trebuesc prezentate spre viza emitentului in termenele fixate la art. 26. Termenul dela vedere curge dela data vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datata se constata prin protest (art. 28), a carui data serveste ca punct de plecare pentru termenul dela vedere.

TITLUL III

CAPITOLUL I
Dispozitii transitorii

Art. 108. - Abrogat.

Art. 109. - Abrogat.

Art. 110. - Abrogat.

CAPITOLUL II
Dispozitiuni finale

Art. 111. - Legea de fata intra in vigoare la 1 Iunie 1934.

Art. 112. - Din ziua intrarii in vigoare a acestei legi sunt abrogate toate legile si dispozitiunile anterioare, cu privire la cambie si bilet la ordin.

Art. 113. - Abrogat.

Art. 114. - Abrogat.

Art. 115. - Abrogat.

Aceasta lege s'a votat de Adunarea Deputatilor in sedinta dela 27 Aprilie anul 1934 si s'a adoptat cu unanimitate de una suta sasesprezece voturi.

Presedinte, N.N. SAVEANU
(L.S.A.D.). Secretar, R. Zaganescu

Aceasta lege s'a votat de Senat in sedinta dela 28 Aprilie anul 1934 si s'a adoptat cu unanimitate de una suta doua voturi.

Vicepresedinte, TONY ILIESCU
(L.S.S.). Secretar, Matei Vasiliu

Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul Statului si publicata in Monitorul Oficial.

Dat in Bucuresti la 30 Aprilie 1934.
(L.S.St.).
CAROL

Ministerul Justitiei
Victor Antonescu

Nr. 1.249.