Localitatea Sanger este atestata printr-un document din anul 1328, emis de Cancelaria voievodului Toma.In acest document este vorba despre o delimitare a unei suprafete de pamant intre doua persoane.O copie a documentului care atesta prima mentionare a localitatii exista astazi in minimuzeul de istorie al scolii. De-a lungul timpului localitatea a purtat diferite denumiri, dar care toate au fost traduceri ale numelui Sanger in diferite limbi: latina, maghiara, germana: prima mentiune este din 1328 ca "poss. Scengyel", in 1333 "sacerdos de Zengyel", in 1334 Stengel, in 1464 Zenthgel, in 1478 Mezewzengyel, 1491 Mezewzengel, 1500 Zenghyel, 1513 Zengyel, 1519 Zenghel, 1522 Mezew Zenghyel, 1585 Zengiel, 1587 Meszeoszengyel, 1661 Szengel, 1733 Szentgyel, 1750 Mezei Szentgyol, 1760 Mezo Szengyel, 1824 Szinser, 1850 Szindser de pe Kampie, 1854 Mezo-Szengyel, Sanjeru de pe Campie. Pe teritoriul actual al satului s-au gasit foarte multe obiecte care atesta vechimea localitatii. Astfel, a fost descoperit in sec.XIX un > torquues (colan) din argint, realizat dintr-o bara torsionata, rasucita, cu capetele libere, ornamentate intr-o stilistica hibrida (cap de sarpe, cap de pasare) datat in Latene III, dacic,(sfarsitul sec.I a Chr- sec. I d.Chr), precum si o moneda dacica de tip Filip II.In hotarul Barza a fost descoperit un mosor din lut rosu si un vas miniatural din lut, considerate ca fiind din neolitic.
In anul 1845 a fost descoperit un tezaur de monede romane imperiale care se afla in prezent la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. De aici provin, in acelasi muzeu, mai multe obiecte din epoca romana, carora li se adauga fragmente ceramice, rosii si cenusii, gasite in anul 1981. Probabil aici a fost o asezare romana rurala, din care provine tezaurul monetar. In partea satului numit Dalu a fost gasita o moneda romana, imperiala, din bronz, neidentificabila din cauza starii accentuate de uzura. In anul 1974 au fost descoperite de catre cetateanul Olar V. Ioan, student la Institutul Teologic,un numar de cinci monede de argint, din care una emisa de imparateasa Faustina in anul 141. In unele documente referitoare la revolutia din 1848 se spune ca in localitatea Sanger au fost 100 de morti, dar nu se precizeaza alte amanunte, fiind a doua localitate dupa orasul Tg. Mures ca numar de morti. Nu am gasit nici o informatie in arhivele primariei sau al bisericilor despre acest lucru. In localitate nu mai exista monumente istorice deosebite, dar trebuie sa mentionam existenta unei cladiri vechi, unde in prezent functioneaza Caminul Cultural, care are o vechime de peste 250 de ani, o cladire in care se afla Dispensarul uman, cu o vechime din sec XIX, care nu sunt intr-o stare prea buna de conservare.
Deasemenea mai exista cladirile bisericilor: ortodoxa, romano-catolice si reformate care fiecare sunt datate ca avand peste 150 de ani. Pana in anul 1974 a existat si un castel, in care a functionat dupa razboi scoala, care a apartinut familiei grofului Betegh si care fiind intr-o stare avansata de deteriorare a fost daramat.
In timpul Revolutiei din 1848, localitatea Sanger facea parte din Tribunatul V, al Ariesului, Grigore Olariu, pe care prefectul il declara ca fiind din Sânger, a fost ales conducatorul garzilor de revolutionari. Olariu, era unul dintre tinerii cu studii stralucite intre romanii ardeleni. A fost coleg cu Alexandru Papiu Ilarian din prima clasa de gimnaziu, la Targu-Mures, intre 1838 - 1843, ca apoi sa-l intalnim intre cursantii anului II de filosofie, la Cluj, in 1845, avandu-i colegi, in afara de Papiu Ilarian, pe Ioan si Alexie Faur, pe memorialistul Ioan Puscariu, pe viitorul tribun Ioan Oros din Vidrasau, pe Ioan Moga, viitor capitan in Prefectura Campiei la 1848. In aceasta companie termina facultatea in 1847, devenind jurist absolut de Transilvania. Olariu este autorul schitei de impartire a prefecturii in tribunate, existenta printre actele procesului lui Alexandru Batraneanu din Balda, comandantul Legiunii de Campie, ucis de garzile inarmate maghiare langa Cluj. In dreptul tribunatului sau si-a insemnat numele cu litere ferme: Gregorie Olariu, tribun. Numele celorlalti tribuni sunt notate de mana lui Batraneanu, cu multe sovaieli si corecturi. Batraneanu il numeste tribun in seria celor din 2 octombrie, prin ordonanta cu nr. 4.

interesanta prezentare.
multumesc.
de multe ori imi este rusine ca nu cunosc informatii (uneori generale) despre locurile pe unde am trecut sau, si mai rau, unde am trait.

Pana acum am fost de partea puterii. A fost acceptabil. Acum vom fi in opozitie. Sa vedem ce mai face primarul pe care l-ati laudat atata. Mai asteptam putin.
Si sa speram ca auzim de bine.

Mai aveti primar pe Magheranu?
Ca vad ca nu se mai misca nimic prin sat.
In curand trece la PDL ca altfel nu mai are nici o sansa.
Ar fi la al catelea partid?
Si sa traiti bine!

Mai traieste primarul?
Nu mai misca nimic. Vad ca si-a deschis birou particular la bar la gara. Primaria a lasat-o pe maini bune.