Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Cenoiu si altii impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Cenoiu si altii impotriva Romaniei

Publicat: 19 Feb 2011 12128 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Cenoiu si altii impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 120 din 17 februarie 2011

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Termen folosit de C. pen., la furt si alte fapte penale,

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Denumire data monedei unice europene.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice p�na la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dob�nditorul subsecvent

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.

(Simple interest) Dobanda calculata doar pe baza investitiei initiale. Se calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a dobanzii si cu numarul de ani implicati.

Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,

Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat

22. In speta, Curtii ii este suficient sa constate ca, in urma incalcarii jurisprudentei Curtii Constitutionale, cauza nu a fost analizata pe fond timp de aproximativ 2 ani (noiembrie 1998 - noiembrie 2000) si ca a fost trimisa spre rejudecare de doua ori in fata instantei de apel, din cauza erorii mentionate mai sus si a omisiunii Curtii de Apel de a efectua o expertiza si de a analiza sau de a-si motiva raspunsul la argumentele reclamantului. Mai mult, trimiterea cauzei spre rejudecare putea continua la infinit, avand in vedere ca nu exista nicio prevedere legala care sa o limiteze (Ispan impotriva Romaniei, nr. 67.710/01, A� 45, 31 mai 2007, si Wierciszewska impotriva Poloniei, nr. 41.431/98, 25 noiembrie 2003, A� 46). In plus, in opinia Curtii, trebuie tinut cont si de obiectul litigiului, care urmarea obtinerea unor despagubiri din cauza detentiei ilegale (Damian-Burueana si Damian impotriva Romaniei, nr. 6.773, A� 97, 26 mai 2009). In acest context, Curtea reitereaza faptul ca, chiar si in sistemele juridice care consfintesc principiul disponibilitatii, atitudinea partilor nu ii scuteste pe judecatori sa asigure celeritatea prevazuta de art. 6 A� 1, citat mai sus. La fel si atunci cand colaborarea unui expert se dovedeste necesara in cursul procedurii (vezi, mutatis mutandis, Surmeli impotriva Germaniei [GC], nr. 75.529/01, A� 129, CEDO 2006- ...). Prin urmare, admitand ca speta prezenta o anumita complexitate, din cauza expertizelor ce trebuiau efectuate, cat si faptul ca reclamantul a utilizat mai multe cai de atac, Curtea apreciaza ca atitudinea partilor nu poate explica durata totala a procedurii. Mai precis, partii interesate nu i se poate reprosa ca a folosit diferite cai de atac interne pentru a-si apara drepturile, instantele admitand de altfel mai multe dintre cererile sale de stramutare sau de recurs (vezi, mutatis mutandis, Simon impotriva Frantei, nr. 66.053/01 A� 31, 8 iunie 2004).
23. Curtea apreciaza, asadar, ca nici complexitatea cauzei si nici comportamentul reclamantului nu explica durata procedurii, privita in ansamblul sau.
24. Dupa ce a analizat toate elementele ce i-au fost supuse atentiei, tinand cont de jurisprudenta sa in materie, Curtea apreciaza ca, in speta, durata procedurii litigioase nu corespunde cerintei "termenului rezonabil".
Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie in ceea ce il priveste pe primul reclamant.
II. Cu privire la celelalte incalcari pretinse
25. Reclamantii, si in mod special primul reclamant, se plang de detentia ilegala suferita de acesta din urma inaintea datei de 30 octombrie 1992, solicitand o ancheta a Curtii in acest sens, de conditiile de detentie si de lipsa de tratament medical adecvat in inchisoare, de solutia si de durata procedurii penale indreptate impotriva sa, precum si ale procedurilor penale indreptate impotriva tertilor considerati raspunzatori pentru detentia sa, precum si de inechitatea si de rezultatul procedurii in despagubiri (valoarea despagubirilor, lipsa analizei pe fond a cererilor de interventie etc.). De asemenea, ei invoca art. 3, 5, 6, 8 si 13 din Conventie .
26. Tinand cont de totalitatea elementelor aflate in posesia sa si in masura in care este competenta sa analizeze acuzatiile formulate, Curtea nu constata nicio aparenta de incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de articolele Conventiei.
Rezulta ca aceasta parte a cererii este vadit neintemeiata si trebuie respinsa in temeiul art. 35 A�A� 3 si 4 din Conventie .
III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie
27. Conform art. 41 din Conventie,
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciu
28. Reclamantii solicita suma de 12,5 milioane euro (EUR) pentru prejudiciul material si moral pe care l-au suferit din cauza pretinselor incalcari mentionate mai sus, precum si obligarea statului roman sa publice, pe prima pagina a unui cotidian, un rezumat al hotararii Curtii si a sentintei de achitare din data de 22 decembrie 1997.
29. Guvernul contesta aceste pretentii si face trimitere la jurisprudenta Curtii in materie.
30. Curtea nu distinge nicio legatura de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pretins si respinge aceasta cerere, la fel ca si pe cea referitoare la publicarea hotararilor mentionate mai sus. De altfel, Curtea retine, in aceasta privinta, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila prevede conditiile in care reclamantii pot obtine publicarea hotararii Curtii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
31. Pe de alta parte, Curtea apreciaza ca primul reclamant a suferit daune morale certe din cauza duratei nerezonabile a procedurii in despagubiri pentru detentie ilegala. Statuand in echitate, Curtea ii acorda 1.200 EUR cu acest titlu .
B. Cheltuieli de judecata
32. Prezentand documente justificative, reclamantii solicita si o suma totala de 2.788 EUR pentru cheltuielile de judecata efectuate in fata instantelor interne (cheltuieli de transport, onorarii de expert etc.) si in fata Curtii (cheltuieli de traducere si de corespondenta).
33. Guvernul contesta aceste pretentii, aratand ca lipsesc documentele justificative si elementele care sa permita stabilirea unei legaturi intre toate aceste cheltuieli si procedura relevanta in speta.
34. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care li s-a stabilit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil. Pe de alta parte, atunci cand constata o incalcare a Conventiei, Curtea poate acorda rambursarea cheltuielilor de judecata efectuate in fata instantelor interne numai daca au fost angajate "pentru a preveni sau corecta prin acestea incalcarea respectiva". In speta, tinand cont de documentele aflate in posesia sa si de criteriile mentionate mai sus, Curtea respinge cererea referitoare la cheltuielile de judecata aferente procedurii nationale, insa considera rezonabil sa ii acorde reclamantului, care nu era reprezentat de un avocat, suma de 500 EUR pentru cheltuielile de judecata angajate in prezenta procedura .
C. Dobanzi moratorii
35. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
in unanimitate,
C U R T E A

1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe durata excesiva a procedurii referitor la primul reclamant si inadmisibila in rest;
2. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie;
3. hotaraste:
a) ca statul parat sa ii plateasca primului reclamant, in cel mult 3 luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, conform art. 44 A� 2 din Conventie, urmatoarele sume, ce vor fi convertite in moneda statului parat la cursul de schimb valabil la data platii:
(i) 1.200 EUR (una mie doua sute euro), plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral;
(ii) 500 EUR (cinci sute euro), plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit de catre reclamant, pentru cheltuielile de judecata;
b) ca, incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii, aceste sume sa se majoreze cu o dobanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene valabila in aceasta perioada, majorata cu 3 puncte procentuale;
4. respinge cererea de reparatie echitabila in rest.

Intocmita in limba franceza, ulterior comunicata in scris la data de 2 martie 2010, in temeiul art. 77 A�A� 2 si 3 din Regulament.

Josep Casadevall, Stanley Naismith,