din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1873 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Legea 1/2011, Legea educatiei nationale

Legea 1/2011, Legea educatiei nationale

  Publicat: 10 Jan 2011       431106 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea 1/2011, legea educatiei nationale

Publicata in Monitorul Oficial nr. 0018 din 10 Ianuarie 2011

Emitent: Parlamentul Romaniei

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act adoptat de organele de stat,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Act adoptat de organele de stat,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Confirmare intr-o anumita functie
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, denumita si Carta Sociala, a fost adoptata in 1989 sub forma unei declaratii a tuturor statelor membre cu exceptia Marii Britanii. Documentul este considerat un instrument politic care contine "obligatiile morale" al caror obiect este garantarea respectarii anumitor drepturi sociale in statele respective. Aceste drepturi se refera in primul rand la piata muncii, la pregatirea profesionala, la egalitatea de sanse si la mediul de munca.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Drepturi subiective consacrate prin normele dreptului civil.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Persoana fizica sau juridica ce livreaza unui client o marfa, un produs sau presteaza un anumit serviciu.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Numirea in functia de reprezentant diplomatic permanent intr-un stat strain
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Consiliul European este termenul folosit pentru a denumi intalnirile periodice ale Sefilor de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
(12) Categoriile de cheltuieli eligibile si metodologia de distribuire a acestora din finantarea complementara si suplimentara se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la initiativa Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in termen de maximum 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(13) Rectorii universitatilor de stat, prin contractul institutional incheiat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele si structurile cele mai performante.
Art. 224. - Statul roman poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor romani din tari invecinate si a etnicilor romani cu domiciliul stabil in strainatate, care doresc sa studieze in cadrul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat din Romania.
Art. 225. - (1) Programele de studii de master si doctorat in stiinte si tehnologii avansate, cele care se desfasoara in limbi de circulatie internationala, precum si doctoratele in cotutela cu universitati de prestigiu din strainatate beneficiaza de finantare preferentiala, acordata conform propunerilor CNFIS.
(2) Fondurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional si complementar, precum si fondurile aferente cercetarii stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia universitatilor si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.
Art. 226. - (1) Universitatile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care il gestioneaza conform legii.
(2) Drepturile pe care le au universitatile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, dupa caz, drept de proprietate sau dezmembraminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute si superficie, potrivit dispozitiilor Codului civil, drept de folosinta dobandit prin inchiriere, concesiune, comodat si altele asemenea ori drept de administrare, in conditiile legii.
(3) in patrimoniul universitatilor pot exista si drepturi de creanta izvorate din contracte, conventii sau hotarari judecatoresti.
(4) Universitatile de stat pot avea in patrimoniu bunuri mobile si imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului.
(5) Drepturile subiective ale universitatilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosinta, de concesiune ori de inchiriere, in conditiile legii.
(6) Prin hotarare a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute in domeniul privat al statului si transmise in proprietate universitatilor de stat, in conditiile legii.
(7) Universitatile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente in patrimoniul lor la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este imputernicit sa emita certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universitatile de stat pe baza documentatiei inaintate de acestea.
(8) Dreptul de proprietate al universitatilor de stat asupra bunurilor prevazute la alin. (7) se exercita in conditiile prevazute de Carta universitara, cu respectarea dispozitiilor dreptului comun.
(9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum si alte drepturi reale ale universitatilor de stat sunt supuse procedurii publicitatii imobiliare prevazute de legislatia speciala in materie.
(10) in cazul desfiintarii unei universitati de stat, bunurile aflate in proprietate, ramase in urma lichidarii, trec in proprietatea privata a statului.
(11) Universitatile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercita asupra patrimoniului, in conditiile legii.

SEC?IUNEA a 2-a
Organizarea si functionarea invatamantului superior
particular si confesional particular

Art. 227. - (1) Institutiile de invatamant superior particulare si institutiile de invatamant superior confesionale particulare sunt:
a) fondate din initiativa si cu resursele materiale si financiare ale unei fundatii sau asociatii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educatie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi;
b) persoane juridice de drept privat.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare au autonomie universitara, conform prevederilor prezentei legi, si autonomie economico-financiara, avand drept fundament proprietatea privata, garantata de Constitutie .
(3) Structurile universitatilor particulare si confesionale particulare, atributiile, durata mandatelor, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitara, avizate de fondatori si aprobate de senatul universitar cu respectarea stricta a prevederilor prezentei legi.

SEC?IUNEA a 3-a
infiintarea institutiilor de invatamant superior
particulare si confesionale particulare

Art. 228. - (1) O institutie de invatamant superior particulara si confesionala particulara trebuie sa parcurga toate procedurile de autorizare provizorie si acreditare stabilite de prezenta lege.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt acreditate prin lege, initiata de catre Guvern la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(3) Universitatilor acreditate li se recunoaste perioada de functionare legala.

SEC?IUNEA a 4-a
Patrimoniul institutiilor de invatamant superior
particulare si confesionale particulare

Art. 229. - (1) Patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare consta in patrimoniul initial al fondatorilor, la care se adauga patrimoniul dobandit ulterior.
(2) Institutiile de invatamant superior particulare si confesionale particulare, pe durata existentei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozitia lor, conform legii.
(3) Toate deciziile privind patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare sunt luate de catre consiliul de administratie.

SEC?IUNEA a 5-a
Desfiintarea institutiilor de invatamant superior
particulare si confesionale particulare

Art. 230. - (1) Desfiintarea, dizolvarea sau lichidarea institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare se face in conditiile legii. Initiativa desfiintarii institutiilor de invatamant superior particulare sau confesionale particulare poate apartine si fondatorilor.
(2) in caz de desfiintare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institutiilor de invatamant superior particulare si confesionale particulare revine fondatorilor.
(3) Desfiintarea universitatilor particulare se va face cu protectia intereselor studentilor.




Afişează Legea 1/2011, Legea educatiei nationale pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Noutati legislative 2011    Monitorul Oficial 201    Legea 1/2011    Noua lege a educatiei    Legea educatiei 2011    Noua lege a educatiei 2011

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.



Articole Juridice

Ce acte normative va abroga Noua lege a pensiilor (Legea 263/2010)?
Sursa: EuroAvocatura.ro