din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3902 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Legea 1/2011, Legea educatiei nationale

Legea 1/2011, Legea educatiei nationale

  Publicat: 10 Jan 2011       430876 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea 1/2011, legea educatiei nationale

Publicata in Monitorul Oficial nr. 0018 din 10 Ianuarie 2011

Emitent: Parlamentul Romaniei

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Categorie principala de clasificare a conturilor in cadrul planului de conturi general.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(5) Notarea elevilor fara utilizarea si respectarea standardelor nationale si a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza conform prevederilor prezentei legi.
Art. 72. - (1) Evaluarea se centreaza pe competente, ofera feed-back real elevilor si sta la baza planurilor individuale de invatare. in acest scop se va crea o banca de instrumente de evaluare unica, avand functie orientativa, pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasa .
(2) Un elev cu deficiente de invatare beneficiaza, in mod obligatoriu, de educatie remediala.
Art. 73. - (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare, in diferite contexte, precum si produse sau rezultate ale acestor activitati, in contexte de invatare formale, nonformale si informale.
(2) Portofoliul educational este elementul central al evaluarii invatarii. Utilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de identitate educationala a elevului.

SEC?IUNEA a 2-a
Structura si caracteristicile evaluarilor

Art. 74. - (1) La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic responsabil intocmeste, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, un raport de evaluare a dezvoltarii fizice, socioemotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltarii capacitatilor si atitudinilor de invatare.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare scoala, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate se comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliul educational al elevului.
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului realizeaza, prin esantionare, o evaluare la nivel national a competentelor fundamentale dobandite in ciclul primar, dupa modelul testarilor internationale, pentru diagnoza sistemului de invatamant la nivel primar.
(4) La finalul clasei a VI-a, toate scolile, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, organizeaza si realizeaza evaluarea elevilor prin doua probe transdisciplinare: limba si comunicare, matematica si stiinte. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba romana si limba moderna I, iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile minoritatilor nationale, si limba materna. Rezultatele evaluarilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru preorientarea scolara catre un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate de invatare se comunica parintilor elevilor si sunt trecute in portofoliul educational al elevului.
(5) La finalul clasei a IX-a, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se realizeaza o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internationale. Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele probe:
a) o proba scrisa la limba si literatura romana;
b) o proba scrisa la limba materna;
c) o proba scrisa transdisciplinara la matematica si stiinte;
d) o proba scrisa la o limba de circulatie internationala;
e) o proba practica de utilizare a calculatorului, sustinuta in timpul anului;
f) o proba orala transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, sustinuta in timpul anului.
(6) Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al elevului.
Art. 75. - (1) Absolventii invatamantului gimnazial dobandesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educational, si foaia matricola, parte a portofoliului educational.
(2) Continuarea studiilor din invatamantul gimnazial in invatamantul liceal este asigurata pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolara si profesionala. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al absolventilor clasei a IX-a.
Art. 76. - (1) Dupa absolvirea gimnaziului, elevii urmeaza liceul sau scoala profesionala.
(2) Admiterea la liceu sau la scoala profesionala se realizeaza dupa urmatoarea procedura:
a) in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educational al elevului;
b) in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se face luand in calcul in proportie de 70% portofoliul educational al elevului, media de absolvire a invatamantului obligatoriu, precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obtinuta la proba de admitere stabilita de unitatea de invatamant.
(3) in cazul mediilor egale, diferentierea se face pe baza portofoliului educational al elevului.
(4) Metodologia-cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a X-a este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si este data publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a. Unitatile de invatamant au obligatia de a anunta public disciplina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum si modul de utilizare a portofoliului educational, pana, cel mai tarziu, la inceputul clasei a VIII-a. Proba suplimentara de admitere se va sustine la cel mult doua discipline.
Art. 77. - (1) Absolventii invatamantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricola, parte a portofoliului educational, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal, precum si dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sustine examenul national de bacalaureat.
(3) Absolventii invatamantului liceal care sustin si promoveaza examenul national de bacalaureat dobandesc si diploma de bacalaureat, care le da dreptul de acces in invatamantul superior, in conditiile legii.
(4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe:
- proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana;
- proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
- proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie internationala studiate pe parcursul invatamantului liceal. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta corespunzator Cadrului european comun de referinta pentru limbi. Elevii care promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere internationala pentru certificarea competentelor lingvistice in limbi straine au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
- proba D de evaluare a competentelor digitale. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenta, in raport cu standardele europene recunoscute in domeniu . Elevii care promoveaza, pe parcursul invatamantului preuniversitar, examene cu recunoastere europeana pentru certificarea competentelor digitale au dreptul la recunoasterea si la echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
- proba E scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantului liceal, dupa cum urmeaza:
a) proba scrisa la Limba si literatura romana - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile;
b) proba scrisa la Limba si literatura materna - proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale;
c) doua probe scrise, diferentiate dupa cum urmeaza:
1. pentru profilul real din filiera teoretica:
(i) matematica;
(ii) proba transdisciplinara din stiinte: fizica, chimie, biologie;
2. pentru profilul umanist din filiera teoretica:
(i) o limba de circulatie internationala;
(ii) proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte socioumane;
3. pentru filiera tehnologica:
(i) proba scrisa disciplinara specifica profilului;
(ii) proba transdisciplinara specifica domeniului de pregatire;




Afişează Legea 1/2011, Legea educatiei nationale pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Noutati legislative 2011    Monitorul Oficial 201    Legea 1/2011    Noua lege a educatiei    Legea educatiei 2011    Noua lege a educatiei 2011

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.



Articole Juridice

Ce acte normative va abroga Noua lege a pensiilor (Legea 263/2010)?
Sursa: EuroAvocatura.ro