Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei

Publicat: 26 Nov 2010 51505 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 778 din 22/11/2010

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si

Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Pragul de activitate al unei companii de la care aceasta incepe sa produca profit.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

1. Determinarea cursului (pretului) la care se fac tranzactiile pe piata bursiera.

Piata special organizata de catre stat, intreprinzatori sau asociatii particulare si mixte,in cadrul carora se pot incheia

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,

Principiul echilibrului institutional inseamna ca fiecare institutie trebuie sa actioneze in conformitate cu puterile oferite ei prin tratate.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Cont destinat inregistrarii resurselor obtinute in urma exploatarii capitalului.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,

Principiul echilibrului institutional inseamna ca fiecare institutie trebuie sa actioneze in conformitate cu puterile oferite ei prin tratate.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Cont destinat inregistrarii resurselor obtinute in urma exploatarii capitalului.

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Denumire data monedei unice europene.

Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.

Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Operatiune de stingere treptata a obligatiilor ce revin imprumutatului prin restituirea creditelor primite de la banca.

Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.

(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Document de justificare detaliata a utilizarii (cheltuirii) unei sume.

Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.

219. Hotararile deja pronuntate permit identificarea anumitor cauze ale disfunctionalitatilor din legislatia si din practica administrativa care, adaugate la dificultatile expuse de Guvern, au afectat si pot inca sa afecteze in viitor un numar mare de persoane (paragrafele 198-202 de mai sus).
220. Printre aceste cauze, cea mai importanta pare sa fie extinderea treptata a aplicarii legilor de reparatie aproape asupra tuturor bunurilor imobile nationalizate, la care se adauga lipsa unei plafonari a despagubirilor.
221. Complexitatea prevederilor legislative si schimbarile ce le-au fost aduse s-au tradus printr-o practica judiciara neconstanta si au generat o incertitudine juridica generala in ceea ce priveste interpretarea notiunilor esentiale referitoare la drepturile fostilor proprietari, ale statului si ale tertilor dobanditori ai bunurilor imobile nationalizate (Paduraru, mentionata mai sus, A�A� 94 si urmatoarele).
222. Curtea observa ca, in fata multitudinii procedurilor de restituire, autoritatile interne au reactionat prin adoptarea Legii nr. 247/2005 care a stabilit o procedura administrativa de despagubire comuna tuturor bunurilor imobile revendicate.
223. Aceasta unificare, care merge in directia buna prin faptul ca implementeaza proceduri simplificate, ar fi eficienta daca autoritatile competente, si in special Comisia Centrala, ar fi dotate cu mijloace umane si materiale corespunzatoare nivelului sarcinilor ce trebuie indeplinite.
224. In acest sens, Curtea ia nota de faptul ca, fiind confruntata inca de la infiintarea sa cu un volum important de lucru, Comisia Centrala a examinat dosarele in ordine aleatorie. Desi criteriul de examinare a fost modificat, in luna mai 2010, dintr-un total de 68.355 de dosare inregistrate la Comisie, numai in 21.260 dintre ele s-au emis decizii de acordare a unui "titlu de despagubire" si mai putin de 4.000 de plati au fost efectuate (paragraful 77 de mai sus).
225. Lipsa unor termene pentru analizarea dosarelor de catre Comisia Centrala constituie un alt punct slab al mecanismului intern de despagubire, care a fost deja identificat de Curte in hotararea Faimblat mentionata mai sus si a fost recunoscut de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta din urma a criticat lipsa de diligenta a Comisiei Centrale si a obligat-o pe aceasta sa analizeze dosarele intr-un "termen rezonabil" (paragraful 76 de mai sus).
226. Totusi, in lipsa unui termen legal constrangator, Curtea apreciaza ca obligatia mentionata mai sus risca sa fie teoretica si iluzorie si ca dreptul de acces la o instanta pentru a denunta intarzierea acumulata in fata Comisiei Centrale ameninta sa fie golit de continutul sau.
227. In fine, Curtea ia nota de sarcina foarte importanta pe care legislatia in materie de bunuri imobile nationalizate o impune bugetului de stat si referitor la care Guvernul recunoaste ca este dificil de suportat. Cu toate acestea, Curtea este surprinsa de lentoarea cu care inainteaza procedura de cotare la bursa a Fondului "Proprietatea", desi aceasta cotare a fost prevazuta inca din anul 2005, iar lansarea tranzactiilor ar fi de natura sa orienteze o parte din beneficiarii "titlurilor de despagubire" spre piata bursiera, ceea ce ar scadea presiunea bugetara.
228. Avand in vedere acumularea de disfunctionalitati ale mecanismului de restituire sau de despagubire, ce persista dupa adoptarea hotararilor Viasu, Faimblat si Katz, Curtea apreciaza ca este imperativ ca statul sa ia de urgenta masuri cu caracter general, care sa poata conduce la realizarea efectiva a dreptului la restituire sau la despagubire, pastrand un just echilibru intre diferitele interese in cauza.
c) Masuri cu caracter general
229. In ceea ce priveste masurile destinate garantarii eficientei mecanismului stabilit prin Conventie, Curtea atrage atentia asupra Rezolutiei Res(2004)3 si a Recomandarii Rec(2004)6 ale Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, adoptate la data de 12 mai 2004 (paragrafele 81-83 de mai sus).
230. Desi, in principiu, nu ii revine Curtii sa defineasca remediile adecvate pentru ca statul parat sa se poata achita de obligatiile sale decurgand din art. 46 din Conventie, pentru a acorda sprijinul pe care il solicita statul parat, ea trebuie sa sugereze, cu titlu pur orientativ, tipul de masuri pe care statul roman le-ar putea lua pentru a pune capat situatiei structurale constatate.
231. Asa cum a aratat deja Curtea in Hotararea Viasu mentionata mai sus, statul parat trebuie, inainte de toate, sa inlature orice obstacol din calea exercitarii efective a dreptului numeroaselor persoane afectate de situatia considerata de Curte a fi contrara Conventiei, asa cum este cazul reclamantelor, sau, in caz contrar, sa ofere un remediu adecvat (a se vedea, mutatis mutandis, Yuriy Nikolayevich Ivanov, mentionata mai sus, A� 94).
232. Statul parat trebuie, asadar, sa garanteze prin masuri legale si administrative adecvate respectarea dreptului de proprietate al tuturor persoanelor aflate intr-o situatie similara celei a reclamantelor, tinand cont de principiile enuntate in jurisprudenta Curtii cu privire la aplicarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (paragrafele 162-177 de mai sus). Aceste obiective ar putea fi atinse, de exemplu, prin modificarea mecanismului de restituire actual, cu privire la care Curtea a constatat anumite lipsuri, si prin implementarea urgenta a unor proceduri simplificate si eficiente, intemeiate pe masuri legislative si pe o practica judiciara si administrativa coerenta, care sa poata mentine un just echilibru intre diferitele interese in cauza (Viasu, mentionata mai sus, A� 83).
233. Punerea in balanta a drepturilor in cauza si a castigurilor si pierderilor diferitelor persoane afectate de procesul de transformare a economiei si a sistemului juridic al statului constituie un exercitiu de o dificultate deosebita, presupunand interventia diverselor autoritati interne. Prin urmare, Curtea apreciaza ca statului parat trebuie sa i se lase o marja larga de apreciere pentru a alege masurile destinate sa garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau sa reglementeze raporturile de proprietate din tara si pentru punerea lor in aplicare (paragrafele 169-177 de mai sus).
234. Curtea ia act cu interes de propunerea avansata de Guvern in planul sau de actiune ce vizeaza stabilirea unor termene constrangatoare pentru toate etapele administrative. O astfel de masura, cu conditia sa fie realista si dublata de un control jurisdictional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficientei mecanismului de despagubire .
235. In acelasi timp, Curtea apreciaza ca alte exemple de bune practici si de masuri de modificare legislativa, ce respecta principiile impuse de Conventie si de protocoalele sale, oferite de alte state semnatare ale Conventiei, ar putea constitui o sursa de inspiratie pentru guvernul parat (a se vedea in special cauzele Broniowski si Wolkenberg, mentionate mai sus). Astfel, refacerea totala a legislatiei, care sa conduca la reguli de procedura clare si simplificate, ar face sistemul de despagubire mai previzibil in aplicarea sa, spre deosebire de sistemul actual, ale carui prevederi sunt dispersate in mai multe legi, ordonante si hotarari. Plafonarea despagubirilor si esalonarea lor pe o perioada mai lunga ar putea sa reprezinte, de asemenea, masuri capabile sa pastreze un just echilibru intre interesele fostilor proprietari si interesul general al colectivitatii.
236. Tinand cont de numarul mare de persoane vizate si de consecintele importante ale unui astfel de dispozitiv, al carui impact asupra intregii tari este considerabil, autoritatile nationale raman suverane pentru a alege, sub controlul Comitetului Ministrilor, masurile generale ce trebuie integrate in ordinea juridica interna pentru a pune capat incalcarilor constatate de Curte .
d) Procedura de urmat in cauzele similare
237. Curtea reaminteste ca procedura hotararii-pilot are menirea de a permite ca remediul cel mai rapid posibil sa fie oferit la nivel national tuturor persoanelor afectate de problema structurala identificata prin hotararea-pilot. Astfel, in hotararea-pilot se poate decide amanarea tuturor cererilor similare in esenta pentru perioada de timp necesara punerii in aplicare a masurilor cu caracter general menite sa rezolve respectiva problema structurala (Yuriy Nikolayevich Ivanov, mentionata mai sus, A� 95, Broniowski, mentionata mai sus, A� 198, si Xenides-Arestis impotriva Turciei, nr. 46.347/99, A� 50, 22 decembrie 2005).
238. In acest sens, Curtea a considerat necesar, in unele dintre hotararile sale pilot anterioare, sa adopte o abordare diferentiata in functie de momentul introducerii cererilor in fata sa, si anume dupa sau inainte de pronuntarea acestor hotarari [Bourdov (nr. 2), mentionata mai sus, A�A� 143-146, si Olaru si altii, mentionata mai sus, A� 60].
239. Pentru prima categorie, Curtea a apreciat ca reclamantii ar putea fi invitati sa formuleze capetele de cerere, in primul rand, in fata autoritatilor nationale. In ceea ce priveste a doua categorie, aceasta a considerat ca ar fi nedrept sa li se ceara reclamantilor sa sesizeze din nou autoritatile nationale cu capetele de cerere respective, tinand cont de faptul ca sufereau deja de mai multi ani consecintele incalcarii drepturilor lor garantate prin Conventie .
240. In toate cazurile, analiza cauzelor similare a fost amanata, in asteptarea punerii in aplicare a masurilor cu caracter general, pentru un an [Bourdov (nr. 2), mentionata mai sus, A� 143, Yuriy Nikolayevich Ivanov, mentionata mai sus, A� 96, si Olaru si altii, mentionata mai sus, A� 61] sau pentru 6 luni (Suljagic impotriva Bosniei-Hertegovina, nr. 27.912/02, A� 65, 3 noiembrie 2009).
241. Avand in vedere numarul foarte mare de cereri indreptate impotriva Romaniei, referitoare la acelasi tip de contencios, Curtea hotaraste sa suspende pentru o perioada de 18 luni, incepand de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, analiza tuturor cererilor rezultate din aceeasi problematica generala, in asteptarea adoptarii de catre autoritatile romane a unor masuri capabile sa ofere un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de legile de reparatie.
242. Decizia de suspendare nu afecteaza posibilitatea Curtii de a declara inadmisibila orice cauza de acest tip sau de a lua act de o solutionare amiabila la care vor fi ajuns eventual partile, in aplicarea art. 37 sau art. 39 din Conventie [Bourdov (nr. 2), mentionata mai sus, A�A� 144-146, si Olaru si altii, mentionata mai sus, A� 61].
V. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie
243. Conform art. 41 din Conventie:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."
A. Prejudiciu
244. Primele doua reclamante, doamnele Maria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru, solicita restituirea apartamentului in litigiu sau acordarea sumei de 82.000 euro (EUR) pentru prejudiciul material pe care l-ar fi suferit, reprezentand valoarea apartamentului, stabilita in luna octombrie 2006 de catre un expert imobiliar. Pentru prejudiciul moral ele solicita suma de 8.200 EUR.
245. A treia reclamanta, doamna Ileana Florica Solon, solicita pentru prejudiciul material suma de 832.684 EUR, adica echivalentul valorii de piata a terenului la care se refera cererea sa de reparatie. Pentru sustinerea pretentiilor sale, aceasta a trimis Curtii doua rapoarte de evaluare, intocmite de 2 experti imobiliari, ce dateaza din ianuarie-februarie 2009. Primul raport estimeaza valoarea de piata a bunului la 3.397.785 lei romanesti (RON), adica 802.500 EUR, conform conversiei realizate in acelasi raport, in timp ce al doilea raport estimeaza bunul la 3.699.852 RON, adica 860.280 EUR. Partea interesata sustine ca incalcarile invocate i-au creat o stare de incertitudine si de frustrare. Ea solicita suma de 7.000 EUR pentru prejudiciul moral.
246. Guvernul contesta aceste pretentii.
247. In ceea ce priveste cererea doamnelor Atanasiu si Poenaru, acesta subliniaza ca nicio instanta sau autoritate administrativa nu le-a recunoscut partilor interesate un drept la restituirea apartamentului in litigiu. In ceea ce priveste valoarea acestui apartament, bazandu-se pe concluziile unei expertize imobiliare efectuate in luna noiembrie 2006, acesta sustine ca valoarea sa de piata este de 39.603 EUR.
248. In ceea ce priveste cererea doamnei Solon, Guvernul reaminteste ca despagubirea stabilita prin Decizia din data de 21 noiembrie 2003 a Curtii de Apel Craiova, apoi prin cea din data de 30 martie 2006 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie era de 70 dolari americani (USD) pe metru patrat. In plus, Guvernul observa ca, in timp ce aceste decizii faceau referire la un teren in suprafata de 2.140 m2, reclamanta a precizat in formularul sau de cerere ca terenul in discutie avea o suprafata de numai 1.932 m2. Guvernul considera, prin urmare, ca reclamanta si-a limitat astfel obiectul cererii sale la valoarea suprafetei de 1.932 m2 de teren .
249. Cu privire la prejudiciul moral pe care il sustin cele 3 reclamante, Guvernul considera ca simpla constatare a incalcarii ar putea constitui o reparatie echitabila suficienta.
250. Curtea reaminteste ca a constatat incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1 din cauza ca autoritatile nu au statuat cu promptitudine asupra cererilor reclamantelor, calculand si platind despagubirile datorate. Tinand cont de natura incalcarilor constatate, Curtea considera ca reclamantele au suferit un prejudiciu material si moral.
251. In ceea ce priveste cererea doamnelor Atanasiu si Poenaru, Curtea observa diferenta substantiala dintre estimarea reclamantelor si cea avansata de Guvern cu privire la valoarea apartamentului.
252. In ceea ce priveste cererea doamnei Solon, Curtea constata ca reclamantei i s-a recunoscut printr-o decizie ramasa definitiva o creanta calculata la pretul de 70 USD pe metru patrat ca despagubire pentru terenul in suprafata de 2.140 m2.
253. Tinand cont de ineficienta sistemului actual de restituire si avand in vedere in special varsta reclamantelor si faptul ca acestea au inceput procedurile administrative acum mai bine de noua ani, Curtea, fara a specula asupra evolutiei pe care o va putea inregistra in viitor mecanismul de despagubire, considera rezonabil sa le aloce partilor interesate o suma ce ar constitui o solutionare definitiva si completa a cauzelor de fata.
254. Pe baza elementelor aflate in posesia sa si statuand in echitate, asa cum prevede art. 41 din Conventie, Curtea aloca, pentru toate prejudiciile, suma de 65.000 EUR doamnelor Atanasiu si Poenaru si suma de 115.000 EUR doamnei Solon.
B. Cheltuieli de judecata
255. Doamnele Atanasiu si Poenaru au solicitat suma de 1.350 RON pentru cheltuielile de judecata angajate in fata Curtii, din care onorariul simbolic de circa 100 EUR al avocatului lor, domnul C.-L. Popescu, care le apara pro bono. La data de 5 aprilie 2010, acestea au cerut si rambursarea sumei de 677,26 RON, reprezentand cheltuieli postale ocazionate de trimiterea observatiilor complementare in vederea audierii din data de 8 iunie 2010.
256. Doamna Solon a solicitat suma de 6.696,18 EUR pentru cheltuielile de judecata angajate in fata Curtii. Aceasta prezinta documente justificative pentru onorariul avocatei sale, in valoare de 6.000 EUR, precum si pentru cheltuielile postale si de traducere si pentru onorariile expertilor imobiliari, in valoare totala de 696,18 EUR. La data de 2 iunie 2010, aceasta a cerut si rambursarea cheltuielilor de judecata angajate pentru audierea tinuta de Curte la data de 8 iunie 2010, si anume 2.150 EUR pentru onorariul avocatei sale si un total de 1.331,52 EUR pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare si de cazare ale acesteia.
257. Guvernul nu se opune rambursarii cheltuielilor de judecata, cu conditia sa fie reale, justificate, necesare si rezonabile.
258. Totusi, acesta considera excesiv onorariul avocatei doamnei Solon si sustine ca aceasta nu a prezentat o situatie recapitulativa care sa permita evaluarea numarului de ore de lucru ale aparatoarei sale. In plus, el considera ca onorariile expertilor imobiliari ce au fost angajati nu au legatura cu obiectul prezentei cauze, dat fiind faptul ca reclamanta nu putea pretinde un drept de creanta al carui mod de calcul a fost deja stabilit printr-o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.
259. Curtea, conform jurisprudentei sale, trebuie sa cerceteze daca cheltuielile de judecata a caror rambursare se solicita au fost angajate in mod real, daca corespund unei necesitati si daca sunt intr-un cuantum rezonabil (a se vedea, de exemplu, Nilsen si Johnsen impotriva Norvegiei [MC], nr. 23.118/93, A� 62, CEDO 1999-VIII).
260. In ceea ce priveste suma solicitata de doamnele Atanasiu si Poenaru, suma de 1.770,66 EUR platita de Consiliul Europei pe calea asistentei judiciare acopera cheltuielile de judecata solicitate. Prin urmare, Curtea hotaraste sa respinga cererea reclamantelor in aceasta privinta.
261. In ceea ce o priveste pe doamna Solon, avand in vedere criteriile stabilite de jurisprudenta sa si in lipsa unui decont detaliat al orelor de lucru ale avocatei care a reprezentat-o, Curtea ii acorda 5.000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecata . Din aceasta suma trebuie scazuta suma de 1.848,16 EUR platita de Consiliul Europei pe calea asistentei judiciare, ceea ce reduce la 3.151,84 EUR suma ramasa de plata .
C. Dobanzi moratorii