Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei

Publicat: 12 Nov 2010 20823 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Maties impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 752 din 11/11/2010

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Despagubiri ce se acorda partii vatamate

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.

Suma de bani pe care este indreptatit sa o pretinda de la autorul unei fapte ilicite, victima acelei fapte, daca i-a fost provocata o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii,

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Mijloace de plata formate din monede si bancnote.

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi

Mijloace de plata formate din monede si bancnote.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Mijloace de plata formate din monede si bancnote.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Piata special organizata de catre stat, intreprinzatori sau asociatii particulare si mixte,in cadrul carora se pot incheia

Mijloace de plata formate din monede si bancnote.

Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.

Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.

Mijloace de plata formate din monede si bancnote.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

HOTARAREA
din 8 iunie 2010

in Cauza Maties impotriva Romaniei
(Cererea nr. 13.202/03)

In Cauza Maties impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Ann Power, judecatori,

si Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 18 mai 2010,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 13.202/03) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Doru Octavian Maties (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 24 februarie 2003 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.

3. La data de 2 iunie 2008, presedintele Sectiei a treia a hotarat sa ii comunice cererea Guvernului. Asa cum permite art. 29 A� 3 din Conventie, acesta a mai hotarat sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantul s-a nascut in anul 1946 si locuieste in Targu Mures.

5. Bunicul reclamantului, P.O., era proprietarul unui teren situat la Iernut, pe care a fost obligat sa il cedeze statului in timpul regimului comunist.

6. Dupa anul 1990 au fost adoptate Legea fondului funciar nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, care stabilesc masuri de despagubire pentru fostii proprietari de terenuri. Ultima dintre aceste legi dispunea ca fostii proprietari de terenuri carora nu le puteau fi restituite terenurile in natura aveau dreptul sa li se atribuie in schimb un alt teren sau despagubiri .

7. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 1/2000, reclamantul si P.V.R., un alt mostenitor, au facut demersuri administrative pentru a li se restitui un teren in suprafata de 17,47 hectare ce ii apartinuse lui P.O.

8. Prin Decizia nr. 40/L/2000, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate (Comisia judeteana) a constatat ca, desi reclamantul si P.V.R. aveau dreptul sa obtina o reparatie in temeiul Legii nr. 18/1991, restituirea terenului in discutie nu era posibila. Comisia a decis inscrierea creantei lor in tabelul prevazut in anexa nr. 39 la Hotararea Guvernului nr. 180/2000 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 131/1991. Acest tabel indica persoanele care, aflate in imposibilitatea obiectiva de a li se restitui terenurile ce le-au apartinut in trecut sau de a obtine in schimb alte terenuri echivalente, aveau dreptul la o despagubire .

9. Reclamantul a contestat aceasta decizie, sustinand ca prefera atribuirea unui teren echivalent decat o reparatie pecuniara care, dupa parerea sa, era ineficienta si iluzorie. Prin decizia ramasa definitiva din data de 7 martie 2003, Tribunalul Judetean Mures a confirmat Decizia nr. 40/L/2000 si a statuat ca, deoarece nu putea fi atribuit niciun teren din cauza lipsei de terenuri disponibile la Iernut, partea interesata avea sa fie despagubita in conditiile prevazute de Legea nr. 1/2000.

10. Prin decizia din data de 21 octombrie 2008, tinand cont de rezultatul unei expertize tehnice, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor a stabilit cuantumul despagubirii datorate reclamantului si lui P.V.R. in suma de 1.886.771 lei (RON). De asemenea, decizia prevedea ca reclamantul trebuia sa urmeze procedura prevazuta de Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente pentru a obtine executarea sa. Aceasta decizie i-a fost comunicata reclamantului la data de 5 noiembrie 2008.

11. Pentru a obtine executarea deciziei din data de 21 octombrie 2008 mentionate mai sus, reclamantul trebuia sa se adreseze Directiei pentru acordarea despagubirilor in numerar, directie ce functiona in cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu urmatoarele documente: o cerere prin care opta pentru plata unei sume de bani, decizia prin care i se recunostea dreptul la despagubiri, certificatul de actionar la Fondul "Proprietatea", daca acesta i-a fost emis, coordonatele sale bancare si un mandat din partea lui P.V.R.

12. Printr-o scrisoare din data de 1 septembrie 2009, reclamantul a informat Curtea ca nu s-a adresat Directiei pentru acordarea despagubirilor in numerar, pe motivul ca posibilitatea de a obtine o suma de bani ramane iluzorie.

II. Dreptul si practica interne si internationale pertinente

13. Prevederile legale esentiale si jurisprudenta interna relevanta, inclusiv extrasele din Legea nr. 10/2001, Legea nr. 247/2005 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv (OUG nr. 81/2007) referitoare la sistemul de despagubire pentru imobilele nationalizate, sunt descrise in hotararile Tudor impotriva Romaniei (nr. 29.035/05, A�A� 15-20, 17 ianuarie 2008) si Viasu impotriva Romaniei (nr. 75.951/01, A�A� 38-49, 9 decembrie 2008). Textele relevante ale Consiliului Europei, si anume Rezolutia Res (2004)3 cu privire la hotararile care releva o problema structurala subsecventa si Recomandarea Rec (2004)6 privind imbunatatirea recursurilor interne, adoptate de Comitetul de ministri, sunt de asemenea citate in hotararea Viasu, mentionata mai sus (A�A� 50 si 51).

14. In temeiul art. 14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 81/2007, persoanele care erau indreptatite sa obtina o despagubire ce depasea 500.000 RON puteau obtine o suma in numerar, in cuantum de maximum 500.000 RON, diferenta fiind transformata in actiuni la Fondul "Proprietatea". Despagubirea in numerar era platita in doua transe a cate 250.000 RON, intr-un interval de 2 ani.

15. La data de 12 februarie 2008, Hotararea Guvernului nr. 128/2008 privind modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VII "Regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.095/2005, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Conform acestei noi norme legale, dupa emiterea titlului de despagubire de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, partea interesata trebuia sa opteze la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor fie pentru primirea unei parti din suma in numerar (in limita a 500.000 RON), iar restul in actiuni la Fondul "Proprietatea", fie pentru primirea de actiuni la fond pentru intreaga suma (vezi si paragraful 11 de mai sus).

16. Daca opta pentru primirea unei parti din suma in numerar, partea interesata trebuia sa formuleze o cerere in acest sens la Directia pentru acordarea despagubirilor in numerar ce functiona in cadrul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor. Aceasta autoritate trebuia sa inlocuiasca titlul de despagubire cu un titlu de plata corespunzator sumei de plata in numerar, precum si cu un titlu de conversie corespunzator restului sumei de convertit in actiuni la Fondul "Proprietatea". Hotararea Guvernului mentionata mai sus prevedea ca cererile de optiune sa fie analizate in ordine cronologica, fara sa fie prevazut in mod expres vreun termen in acest sens. Titlurile de despagubire pot fi valorificate in termen de cel mult 3 ani de la data emiterii lor, termen care, in orice caz, nu expira decat dupa 12 luni de la prima tranzactionare la bursa a actiunilor Fondului "Proprietatea".

17. Termenul de 2 ani prevazut pentru plata sumei in numerar (paragraful 14 in fine de mai sus) incepe sa curga de la data emiterii titlului de plata .

18. Conform informatiilor oficiale aflate pe site-ul Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, la data de 19 aprilie 2010 au fost inregistrate 16.463 de cereri de optiuni la autoritatea competenta . Valoarea despagubirilor pentru care partile interesate si-au exprimat intentia de a primi o suma in numerar este de 1.855.395.376 RON. Suma platita pana la data mentionata mai sus este de 343.270.664 RON.

IN DREPT