Hotararea CEDO in Cauza Rupa impotriva Romaniei (Nr. 1)

Sunt de acord cu faptul ca exista cauze in care acest mod de a proceda poate fi considerat ca necesar.

In speta, insa, as fi preferat ca Curtea sa fi tratat mult mai simplu sustinerile raportate la art. 3. Lasand deoparte considerentele de eficienta si posibilitatea teoretica ca este posibil ca aceasta sa fi apreciat gresit o chestiune minora, numeroasele mesaje importante pe care le trimite aceasta hotarare nu ar fi trebuit sa fie disimulate in spatele intregului rationament detaliat in jurul faptelor contestate. Cu alte cuvinte: in aceasta cauza speciala, imperfectiunile ce au caracterizat in general in mod negativ actele autoritatilor sunt atat de clare, incat nu mai era nevoie sa fie descrise detaliat. Ceea ce conteaza este mesajul care se transmite.

Or, acest mesaj se refera la obligatiile pe care le au autoritatile de a lua si mai multe masuri de precautie atunci cand stiu ca au de-a face cu o persoana care prezinta tot felul de probleme de natura psihiatrica si care poate reactiona agresiv atunci cand este supusa unor presiuni. Solutia nu poate consta in recurgerea la simpla forta fizica. Pe de alta parte, trebuie asigurate ingrijirile medicale adecvate odata ce partea interesata a fost prinsa (paragrafele 117-120 si 147). Conditiile in care intervine privarea de libertate trebuie sa fie umane si, atunci cand se stie dinainte ca o persoana are probleme de natura psihiatrica, ele trebuie sa fie adaptate la aceste probleme (paragrafele 166-175).

Mai mult, autoritatile aveau obligatia pozitiva de a avea grija ca toate actele care ar fi putut naste suspiciuni sa faca imediat obiectul unei analize adecvate.