Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Paula Constantinescu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Paula Constantinescu impotriva Romaniei

Publicat: 26 Apr 2010 45595 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Paula Constantinescu impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 269 din 26/04/2010

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.

Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .

( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,

(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

20. Reclamanta a reiterat cererile catre primarie pentru executarea deciziei.

21. La data de 16 iunie 2004, primaria i-a reamintit ca identificarea bunului nu era posibila. In plus, tinand cont de Procesul-verbal din 26 aprilie 2004, aceasta a considerat ca reclamanta se afla in posesia bunului.

22. Din Adresa din data de 30 august 2005 a Directiei impozite, furnizata atat de reclamanta, cat si de Guvern, reiese ca in baza procesului-verbal mentionat mai sus reclamanta achita impozite pentru acest bun.

23. In cursul anului 2005, reclamanta a sesizat Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti cu o actiune in revendicare impotriva a 3 societati comerciale ce ocupau bunul la data respectiva. Ea arata ca paratele fie au incheiat in mod ilegal contracte de inchiriere cu primaria, fie s-au instalat in imobil in lipsa oricarei autorizari in acest sens.

24. Intre timp, Primaria Municipiului Bucuresti a informat reclamanta ca adresa postala actuala a bunului era str. Lipscani nr. 63-65.

25. Pe de alta parte, la data de 21 martie 2007, reclamanta a solicitat AFI sa ii prezinte proiectele referitoare la consolidarea bunurilor din zona incepand cu anul 1970. La data de 27 martie 2007, AFI a informat-o ca nu dispune de astfel de proiecte si ca nu este in masura sa precizeze daca bunul reclamantei fusese reevaluat ca urmare a realizarii acestor proiecte.

26. Prin Sentinta ramasa definitiva din data de 28 mai 2007, judecatoria a admis actiunea introdusa in anul 2005 si a dispus ca cele 3 societati in discutie sa ii restituie reclamantei bunul. Instanta a constatat ca, desi la data de 26 aprilie 2004 a fost intocmit un proces-verbal de punere in posesie, reclamanta nu avea totusi posesia bunului sau, care era ocupat de parate.

27. La cererea reclamantei, sentinta a fost investita cu formula executorie. In anul 2008, reclamanta s-a adresat executorului judecatoresc in vederea executarii sentintei respective.

28. La data de 11 martie 2008, executorul a pus-o efectiv pe reclamanta in posesia parterului imobilului.

29. Prin Adresa din data de 7 iunie 2008, AFI a informat Guvernul, ca raspuns la cererea sa de informatii, ca, potrivit arhivelor sale, adresa bunului era str. Lipscani nr. 63-65. De asemenea, aceasta a precizat ca, avand in vedere ca statul suportase costurile de consolidare a bunului si de construire a noilor etaje, etajul bunului si mansarda au fost vandute in baza Hotararii Guvernului nr. 505/1998. Prin aceeasi adresa, AFI s-a considerat exonerata de orice raspundere fata de reclamanta, avand in vedere Procesul-verbal din 26 aprilie 2004, care se referea, dupa parerea sa, tocmai la executarea Deciziei din data de 16 ianuarie 2001.

30. La data de 13 iunie 2008, Primaria Municipiului Bucuresti a transmis Guvernului, tot ca raspuns la o solicitare de informatii, o adresa in care sustinea ca executarea deciziei in discutie a fost impiedicata de imposibilitatea identificarii bunului. Ca si AFI, primaria a considerat ca reclamanta a fost pusa in posesia bunului la data de 26 aprilie 2004.

II. Dreptul intern pertinent

31. Hotararea Guvernului nr. 505/1998 (Hotararea nr. 505/1998), in vigoare la data evenimentelor, reglementa procedura de vanzare a spatiilor comerciale construite din fonduri publice.

32. Prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (Legea nr. 10/2001) sunt descrise, printre multe altele, in cauzele Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, A� 23, CEDO 2005-VII) si Tudor impotriva Romaniei (nr. 29.035/05, A�A� 15-20, 17 ianuarie 2008).

IN DREPT

I. Asupra obiectului litigiului

33. In formularul sau de cerere trimis Curtii la data de 25 august 2003, reclamanta a aratat ca in anul 1950 statul a nationalizat "bunul [sau] imobil situat in Bucuresti, in str. Lipscani nr. 65 (fostul nr. 67), la intersectia cu strada Hanul cu Tei, compus din parter, etaj si mansarda".

34. Prin Scrisoarea din data de 16 octombrie 2003, reclamanta a adus la cunostinta Curtii raspunsul din 5 iunie 2003 primit de la AFI la cererea sa de informatii (paragraful 12 de mai sus).

35. Prin Scrisoarea din 17 decembrie 2003, reclamanta a reamintit ca Curtea de Apel Bucuresti obligase consiliul general sa ii restituie bunul compus din "parter, etaj si mansarda, precum si terenul situat sub constructie".

36. La data de 19 octombrie 2005, reclamanta a prezentat demersurile intreprinse pe langa primarie in vederea restituirii bunului "compus din parter, etaj si mansarda".

37. Prin Scrisoarea din 18 aprilie 2008, reclamanta a informat Curtea despre faptul ca tocmai intrase in posesia parterului cladirii la data de 11 martie 2008. Prin aceeasi scrisoare, ea a comunicat urmatoarele:

"Restituirea [subsolului] si a mansardei nu a fost solutionata nici de instantele romane, nici de Primaria Bucuresti. [Aceasta] a fost notificata in termenul prevazut de lege. Dosarul intemeiat pe Legea nr. 10/2001 a fost inregistrat (...) la data de 18 iulie 2001 la Primaria Bucuresti."

38. In observatiile sale prezentate la data de 19 august 2008 ca raspuns la cele ale Guvernului, reclamanta a reiterat faptul ca nu a fost pusa in posesia "subsolului, etajului si mansardei". Ea a prezentat in anexa la observatii o adresa din data de 24 februarie 2006 prin care primaria ii raspundea la cererea sa de informatii din data de 2 februarie 2006 cu privire la subsolul bunului. Conform adresei respective, acest spatiu fusese inchiriat in anul 1977 unei asociatii si in prezent era ocupat de o societate comerciala in lipsa unui contract . Prin aceeasi scrisoare, primaria informa reclamanta despre faptul ca se afla pe rol o procedura judiciara avand ca obiect rezilierea contractului de inchiriere al asociatiei si expulzarea ocupantilor.

39. Curtea constata ca, prin Decizia din data de 16 ianuarie 2001, Curtea de Apel Bucuresti a obligat consiliul general sa ii restituie reclamantei cladirea cu 3 niveluri, adica parter, etaj si mansarda, cladire identificata prin expertiza, precum si terenul situat sub constructie. De asemenea, ea observa ca expertiza efectuata in procedura respectiva si pe care curtea de apel si-a intemeiat solutia preciza ca aceasta cladire avea structura mentionata mai sus. Mai mult chiar, expertiza din luna august 2008 transmisa de reclamanta in anexa la cererea sa de satisfactie echitabila a retinut aceeasi structura (paragraful 58 de mai jos).

40. In orice caz, abia la data de 18 aprilie 2008, adica dupa data la care cererea sa a fost comunicata Guvernului, reclamanta s-a plans pentru prima oara de nerestituirea subsolului.

41. Curtea reaminteste ca a hotarat deja ca nu este cazul sa statueze asupra capetelor de cerere ce nu au fost invocate decat dupa comunicarea plangerii catre guvernul parat (Vigovskyy impotriva Ucrainei, nr. 42.318/02, A� 14, 20 decembrie 2005; Dreptu impotriva Romaniei, nr. 19.835/03, A�A� 28 si 29, 13 noiembrie 2008). Pe de alta parte, ea nu poate specula asupra solutiei procedurii judiciare referitoare la subsolul cladirii (paragraful 38 de mai sus).

42. Avand in vedere cele de mai sus, analiza Curtii va fi, asadar, limitata la pretinsele incalcari referitoare la bunul descris in Decizia din data de 16 ianuarie 2001 a Curtii de Apel Bucuresti (paragraful 8 de mai sus).

43. In masura in care reclamanta intelege sa se planga in fata sa de nerestituirea subsolului bunului, Curtea considera ca reclamanta are posibilitatea de a o sesiza, daca este cazul, cu o noua cerere .

II. Asupra pretinsei incalcari a art. 6 A� 1 din Conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1

44. Reclamanta sustine ca neexecutarea Deciziei din data de 16 ianuarie 2001 i-a incalcat dreptul de acces la o instanta, astfel cum este prevazut de art. 6 A� 1 din Conventie, precum si dreptul la respectarea bunurilor sale, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie . Articolele invocate prevad urmatoarele:

Articolul 6 A� 1

"Orice persoana are dreptul la judecarea (...) cauzei sale, de catre o instanta (...) care va hotari (...) asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil (...)."

Articolul 1 din Protocolul nr. 1