Hotararea CEDO in Cauza Rosengren impotriva Romaniei

37. In opinia Curtii, cererea de fata este mai apropiata de Cauza Ivanov decat de cauzele Antonenkov si altii si Fedorov si Fedorova, mentionate mai sus, sub aspectul atat al duratei masurii contestate, cat si al circumstantelor de fapt .

38. In cererea de fata, interdictia de a parasi orasul Bucuresti i-a fost impusa reclamantului la data de 19 decembrie 1995 si a durat pana la finalul procedurii, la data de 13 martie 2002, desi acuzatiile aduse reclamantului s-au prescris la data de 16 octombrie 2000.

Mai mult chiar, desi din dosar rezulta ca reclamantul nu a intampinat dificultati la parasirea orasului Bucuresti la data de 22 octombrie 2001 (vezi paragraful 21 de mai sus), el nu a fost in niciun moment informat de catre autoritati despre revocarea interdictiei (vezi si Ivanov, mentionata mai sus, A� 85). De asemenea, Curtea reitereaza ca in Cauza Raimondo impotriva Italiei a constatat o incalcare a art. 2 din Protocolul nr. 4 cu privire la o amanare de 5 luni in formularea motivelor unei decizii prin care instanta interna a revocat o masura ce viza drepturile reclamantului prevazute de acest articol, precum si o intarziere de 18 zile in comunicarea deciziei respective reclamantului (vezi Raimondo, mentionata mai sus, p. 19, A� 39).

Astfel, masura din cauza de fata a durat 6 ani si 3 luni, o durata ce poate constitui in sine o incalcare a art. 2 din Protocolul nr. 4.

39. Mai mult chiar, Curtea observa ca instantele interne nu au precizat motivele de luare sau de prelungire a masurii, desi reclamantul a contestat aceasta masura in mod repetat (vezi, mutatis mutandis, Labita impotriva Italiei [MC], nr. 26.772/95, A�A� 152-153, CEDO 2000-IV). Curtea considera ca lipsa motivarii in deciziile instantelor interne aduce atingere tot mai mult drepturilor reclamantului, intrucat necesitatea de a impune restrictia se va diminua inevitabil odata cu trecerea timpului (vezi Luordo impotriva Italiei, nr. 32.190/96, A� 96, CEDO 2003-IX, si, mutatis mutandis, Labita, mentionata mai sus, A� 159).

40. Pentru toate aceste motive, Curtea constata ca nu a fost pastrat un just echilibru intre cerintele de interes general si drepturile reclamantului.

Prin urmare, a avut loc incalcarea art. 2 din Protocolul nr. 4 la Conventie .

III. Asupra aplicarii art. 41 din Conventie

41. Conform art. 41 din Conventie:

"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciul

42. Reclamantul solicita urmatoarele sume pentru daunele materiale si morale:

- 850.000 dolari americani (USD) reprezentand creditele pe care a trebuit sa le contracteze pentru a-si acoperi cheltuielile zilnice in timpul procedurilor;

- 3.000.000 USD reprezentand daunele produse afacerii sale prin obligatia de a nu parasi orasul Bucuresti;

- 800.000 USD pentru compensarea suferintelor fizice si mentale (inclusiv pentru bolile contractate) in timpul detentiei pe perioada procedurilor judiciare;

- 4.000.000 USD pentru daunele morale suferite din cauza arestului sau ilegal si atingerea adusa reputatiei sale de om de afaceri in Romania;

- 100.000 USD pentru daunele morale suferite din cauza imposibilitatii de a-si vedea familia din Suedia pe timpul interdictiei de a parasi localitatea; si

- 637.500 USD pentru daunele ce i-au fost cauzate, in calitatea sa de cetatean strain, prin limitarea libertatii sale de circulatie.

43. Guvernul contesta aceste pretentii. Acesta considera ca nu exista nicio legatura de cauzalitate intre reparatia echitabila pretinsa si masurile luate de stat impotriva reclamantului. In orice caz, el considera ca reclamantul nu si-a sustinut pretentiile si ca a cerut sume exorbitante cu titlu de daune morale.

44. Curtea reitereaza faptul ca a constatat deja incalcarea art. 6 din Conventie cu privire la durata procedurii penale si a art. 2 din Protocolul nr. 4, in masura in care interdictia de a parasi localitatea i-a incalcat reclamantului, in mod netemeinic, dreptul la libertatea de circulatie. Aceasta nu distinge nicio legatura de cauzalitate intre incalcarile constatate si daunele materiale pretinse; prin urmare, respinge aceasta cerere . Pe de alta parte, aceasta ii acorda reclamantului suma de 3.000 EUR cu titlu de daune morale.

B. Cheltuieli de judecata

45. Reclamantul nu a formulat pretentii cu privire la cheltuielile de judecata angajate in fata instantelor interne sau in fata Curtii. Curtea reaminteste ca avocatul a primit deja suma de 701 EUR pentru asistenta juridica .

46. Tinand cont de situatia expusa mai sus, Curtea nu acorda reclamantului cheltuielile de judecata .

C. Dobanzi moratorii

47. Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene, majorata cu 3 puncte procentuale.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

In unanimitate,

C U R T E A

1. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 6 A� 1 din Conventie;

2. hotaraste ca a avut loc incalcarea art. 2 din Protocolul nr. 4 la Conventie;

3. hotaraste:

a) ca statul parat sa ii plateasca reclamantului, in cel mult 3 luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, conform art. 44 A� 2 din Conventie, suma de 3.000 EUR (trei mii euro), plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impozit, pentru daunele morale, sume ce vor fi convertite in moneda nationala a statului parat la cursul de schimb valabil la data platii;

b) ca, incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii, aceasta suma sa se majoreze cu o dobanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene valabila in aceasta perioada, majorata cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de reparatie echitabila pentru rest.

Intocmita in limba engleza, ulterior comunicata in scris la data de 24 aprilie 2008, in conformitate cu art. 77 A�A� 2 si 3 din Regulament.

Josep Casadevall, Santiago Quesada,
presedinte grefier