Prima pagină » Legislaţie » Cauze CEDO » Hotararea CEDO in Cauza Mihuta impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in Cauza Mihuta impotriva Romaniei

Publicat: 25 Jan 2010 31746 citiri Secţiunea: Cauze CEDO

vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Hotararea CEDO in Cauza Mihuta impotriva Romaniei

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 47 din 21/01/2010

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

HOTARAREA
din 31 martie 2009,
definitiva la 14 septembrie 2009,

in Cauza Mihuta impotriva Romaniei
(Cererea nr. 13.275/03)

In Cauza Mihuta impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall, presedinte, Corneliu Birsan, Bostjan M. Zupancic, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,

dupa ce a deliberat in camera de consiliu in data de 10 martie 2009,

pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 13.275/03) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, domnul Nicusor Mihuta (reclamantul), a sesizat Curtea la data de 4 martie 2003 in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. La data de 3 ianuarie 2008, presedintele Sectiei a treia a decis sa comunice cererea Guvernului. Astfel cum prevede art. 29 A� 3 din Conventie, acesta a mai decis sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si temeinicia cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei

4. Reclamantul s-a nascut in anul 1965 si locuieste in Tarragona (Spania).

5. La data de 19 martie 2002, reclamantul a fost arestat, la ordinul procurorului de la Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara, sub invinuirea ca ar fi folosit ilegal calitatea de erou al Revolutiei din Decembrie 1989 pentru a obtine avantaje fiscale. Arestarea sa preventiva a fost prelungita de tribunal la fiecare 30 de zile.

6. La data de 1 iulie 2002, prin rechizitoriul parchetului, reclamantul si alti inculpati, printre care si S.I., au fost trimisi in judecata . Printr-o incheiere de sedinta pronuntata in aceeasi zi, Judecatoria Deva a dispus mentinerea masurii arestarii preventive fata de inculpati pana la data de 29 iulie 2002, intemeindu-se pe art. 300 din Codul de procedura penala (CPP).

7. In sedinta din data de 29 iulie 2002, reclamantul a cerut amanarea judecatii pentru a-si angaja un avocat. Incuviintandu-i cererea si tinand cont de concluziile parchetului, instanta de fond a mentinut masura arestarii preventive a coinculpatilor in temeiul art. 300 din CPP.

8. La 26 august si 9 septembrie 2002 judecatoria a mentinut arestarea preventiva a reclamantului si a lui S.I., in temeiul art. 300 din CPP, avand in vedere cererile de amanare ale parchetului si alte altor coinculpati si pentru a putea delibera pe fond asupra exceptiilor ridicate.

9. In sedinta din data de 23 septembrie 2002, reclamantul a aratat ca instanta nu putea sa mentina masura arestarii preventive, ci putea numai sa o prelungeasca printr-o decizie motivata in temeiul art. 155 si urmatoarele din CPP. Acesta a solicitat punerea sa in libertate. Printr-o incheiere de sedinta pronuntata in aceeasi zi, judecatoria a statuat ca instanta putea mentine, in camera de consiliu, masura arestarii preventive si ca reclamantul putea contesta aceasta masura odata cu sentinta pronuntata pe fondul cauzei. Judecatoria i-a respins cererea de punere in libertate si a mentinut arestarea preventiva cu motivarea ca punerea in libertate a reclamantului prezenta un pericol pentru ordinea publica si ca gradul de complexitate a cauzei putea determina partile interesate sa "influenteze actele si probele" ce trebuiau prezentate in fata instantei.

10. La data de 7 octombrie 2002, reclamantul a solicitat revocarea masurii arestarii preventive motivand prin aceea ca aceasta masura nu putea fi mentinuta, ci prelungita, si ca, in orice caz, mentinerea masurii nu fusese motivata. Judecatoria a mentinut aceasta masura, indicand art. 300 din CPP.

11. In sedintele din 21 octombrie, 4 noiembrie si 2 decembrie 2002, judecatoria a respins cererile reclamantului de revocare a masurii arestarii preventive sau de inlocuire a acestei masuri cu interdictia de a parasi localitatea. Instanta a confirmat totodata arestarea preventiva a inculpatilor, aratand ca "motivele initiale care o justificau nu s-au schimbat, ca faptele imputate erau grave si ca pedeapsa prevazuta de lege era aspra".

12. La 16 decembrie 2002 si 13 ianuarie 2003 judecatoria a mentinut arestarea preventiva a reclamantului si a lui S.I., facand referire la temeiul legal al arestarii.