Statutul Bisericii Ortodoxe Romane

Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane, in toate domeniile ei de activitate .

Art. 12
(1) Sfantul Sinod se compune din Patriarh si toti mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii eparhioti, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari in functiune. Ierarhii in functie au indatorirea de a-si desfasura activitatea in cooperare sinodala, supunandu-se hotararilor Sfantului Sinod si prevederilor prezentului statut . De asemenea, ierarhii retrasi din functie au indatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.
(2) Presedintele Sfantului Sinod este Patriarhul. In lipsa Patriarhului, presedinte al Sfantului Sinod este, in ordine, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, mitropolitul Ardealului, mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, mitropolitul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalti mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi, in conformitate cu ordinea canonica a eparhiilor din Patriarhia Romana (diptice).
(3) Secretarul Sfantului Sinod este unul dintre episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.

Art. 13
Sfantul Sinod se intruneste anual in cel putin doua sedinte de lucru in perioadele de primavara si toamna, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie. Sfantul Sinod se poate intruni si in sedinte solemne.

Art. 14
Atributiile Sfantului Sinod sunt:
a) pastreaza unitatea dogmatica, liturgica si canonica in Biserica Ortodoxa Romana, precum si comuniunea cu intreaga Biserica Ortodoxa;
b) examineaza orice problema de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar, pe care o solutioneaza in conformitate cu invatatura Bisericii Ortodoxe, si hotaraste, potrivit Sfintelor canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura;
c) hotaraste cu privire la sfintirea Sfantului si Marelui Mir, potrivit cerintelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxa Romana;
d) hotaraste in privinta canonizarii sfintilor si emite tomosul de proclamare a canonizarii;
e) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane asupra proiectelor de acte normative ale statului referitoare la activitatea cultelor, la invatamantul teologic si religios, la asistenta sociala si religioasa, la patrimoniul cultural-national, in special cel bisericesc, precum si in alte domenii de interes bisericesc si social;
f) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane si hotaraste asupra modificarii acestuia;
g) aproba regulamentele bisericesti intocmite in conformitate cu prezentul statut;
h) initiaza si aproba acorduri si parteneriate cu statul si cu alte institutii in domenii de interes general bisericesc;
i) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane in probleme de interes general ale societatii;
j) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, infiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii eparhiilor si mitropoliilor apartinatoare Patriarhiei Romane;
k) aproba statutele eparhiilor, mitropoliilor si ale altor unitati bisericesti din afara granitelor Romaniei;
l) alege, cu voturile a doua treimi din totalul membrilor prezenti, pe Patriarh si, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe mitropolitii, arhiepiscopii si pe episcopii eparhioti pentru eparhiile apartinatoare Patriarhiei Romane;
m) alege, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari si pe arhiereii-vicari;
n) emite gramata pentru intronizarea Patriarhului;
o) hotaraste cu privire la retragerea ierarhilor si stabileste drepturile acestora;
p) hotaraste, cu o majoritate de doua treimi din totalul membrilor sai, cu privire la trimiterea in judecata canonica a acelora dintre membrii sai care sunt invinuiti de abateri de la invatatura si disciplina Bisericii;
q) aproba sau respinge, in principiu, recursurile clericilor in materie de caterisire si se pronunta asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al chiriarhului locului;
r) indruma si supravegheaza ca activitatea organismelor deliberative si executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii si Patriarhie sa se desfasoare potrivit prevederilor statutare si regulamentare bisericesti;
s) initiaza si cultiva relatii fratesti interortodoxe, relatii de dialog si cooperare intercrestina si interreligioasa pe plan national si international;
t) aproba normele privind organizarea si functionarea unitatilor de invatamant teologic preuniversitar si universitar, precum si pe cele privind predarea religiei in scolile de stat, particulare si confesionale. Stabileste normele privind invatamantul confesional de toate nivelurile, precum si programele pentru catehizarea tinerilor si adultilor;
u) aproba normele activitatii misionar-pastorale si pe cele pentru promovarea vietii religioase si morale a clerului;
v) stabileste normele activitatii de asistenta social-filantropica pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana si aproba masurile pentru organizarea asistentei religioase in armata, penitenciare, spitale, camine pentru copii si pentru batrani, asezaminte sociale destinate persoanelor defavorizate etc.;
w) hotaraste infiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor bisericesti cu caracter national care sunt constituite si conduse de catre Biserica Ortodoxa Romana; acorda sau retrage binecuvantarea (aprobarea) pentru infiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor ortodoxe din Patriarhia Romana care au conducere proprie si activeaza in eparhiile acesteia;
x) initiaza, autorizeaza si supravegheaza traducerea, diortosirea, editarea si difuzarea Sfintei Scripturi, tiparirea si raspandirea cartilor de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie si a manualelor de religie; supravegheaza din punct de vedere dogmatic, liturgic si canonic lucrarile de arhitectura, pictura, sculptura si alte forme de arta bisericeasca ortodoxa si ia masurile cuvenite in caz de abateri;
y) aproba anual modul de constituire si de repartizare a Fondului central misionar; instituie fonduri speciale si stabileste modul de constituire si destinatia acestora;
z) interpreteaza, in forma definitiva si obligatorie, pentru toate organismele bisericesti, dispozitiile statutare sau regulamentare.

Art. 15
(1) Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza a se supune deliberarii, Sfantul Sinod alege, dintre membrii sai, 4 comisii sinodale.
(2) Fiecare comisie este prezidata de un mitropolit si are un raportor. Ceilalti mitropoliti sunt copresedinti ai comisiilor in care sunt repartizati de Sfantul Sinod.
(3) Comisiile Sfantului Sinod sunt:
a) Comisia pastorala, monahala si sociala;
b) Comisia teologica, liturgica si didactica;
c) Comisia canonica, juridica si pentru disciplina;
d) Comisia pentru comunitati externe, relatii interortodoxe, intercrestine si interreligioase.
(4) Sfantul Sinod decide daca o problema trebuie examinata in comun de doua sau mai multe comisii .
(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfantul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia dintre cele patru comisii . Din subcomisii pot face parte si ierarhi din alte comisii si pot fi cooptati profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialisti in domeniul abordat, dupa modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfintilor romani.