Statutul Bisericii Ortodoxe Romane

(4) Beneficiarii serviciilor sociale oferite in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane sunt persoane, grupuri si comunitati aflate in situatii de dificultate, fara discriminare .
(5) Furnizorii de servicii sociale din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, prevazuti la alin. (2), isi desfasoara activitatea sociala in nume propriu sau prin parteneriate cu institutiile specializate ale statului, ale administratiei locale sau ale organizatiilor neguvernamentale.

Art. 138
(1) Strategia si planurile de actiune in domeniul asistentei sociale bisericesti se aproba de catre Sfantul Sinod, iar la nivelul eparhiilor, de catre consiliile eparhiale.
(2) Elaborarea strategiei si a planurilor de actiune in domeniul asistentei sociale bisericesti se realizeaza de catre Sectorul social-filantropic care functioneaza atat la nivelul Administratiei Patriarhale, cat si la cel al eparhiilor.

Art. 139
(1) Locasurile de cult din institutiile amintite la art. 135 alin. (1) din prezentul statut functioneaza, de regula, ca subunitati de cult (paraclise), cu sau fara personalitate juridica, arondate protopopiatelor pe teritoriul carora se afla.
(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor subunitati de cult prin acorduri incheiate cu institutiile in cadrul carora functioneaza si care le administreaza, cu respectarea prevederilor art. 183 alin. (2) din prezentul statut .
(3) Finantarea activitatii in domeniul social se asigura din resursele proprii ale furnizorilor de servicii sociale, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din donatii si sponsorizari obtinute in conditiile prevazute de lege, din subscriptii publice, din fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei in vigoare sau prevederilor prezentului statut .

Sectiunea III - Despre conferintele clerului

Art. 140
(1) Preotii si diaconii, inclusiv cei din manastiri, sunt obligati sa participe la conferintele pastoral-misionare semestriale, de primavara si de toamna, precum si la conferintele administrative lunare, ca forma continua de perfectionare a pregatirii profesionale, dupa absolvirea unei scoli teologice.
(2) Conferintele pastoral-misionare semestriale si conferintele administrative lunare au caracter teoretic si practic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:
a) apararea invataturii de credinta si a moralei ortodoxe;
b) perfectionarea continua in domeniul liturgic si administrativ-bisericesc;
c) aprofundarea si improspatarea cunostintelor teologice de baza;
d) perfectionarea ca predicatori si duhovnici;
e) intarirea cooperarii si solidaritatii dintre parohii;
f) insusirea de noi metode in activitatea misionar-pastorala;
g) cunoasterea problemelor actuale ale vietii crestine si cautarea de solutii adecvate.
(3) Pentru una dintre conferintele pastoral-misionare semestriale, care are caracter unitar in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, tema dezbaterii se stabileste anual de Sfantul Sinod, iar pentru a doua, tema se stabileste de fiecare eparhie, potrivit cerintelor misionar-pastorale locale.
(4) Referatele sustinute in cadrul conferintelor pastoral-misionare semestriale, apreciate in mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica in revistele eparhiale.

Art. 141
(1) Perioadele de desfasurare si modalitatile de organizare a conferintelor pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare Centru eparhial.
(2) Conferintele administrative se organizeaza lunar, pe protopopiate, de catre fiecare eparhie, si au ca tematica subiecte de interes local misionar-pastoral, liturgic-duhovnicesc si administrativ, economic-financiar si altele.

Art. 142
In scopul perfectionarii profesionale si al cunoasterii problemelor actuale ale vietii si activitatii bisericesti generale si locale, Centrele eparhiale organizeaza anual, pe protopopiate, conferinte ale cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti.

Art. 143
Conferintele pastoral-misionare semestriale, conferintele administrative lunare si conferintele cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti vor fi prezidate de chiriarh sau de delegatul acestuia.

Sectiunea IV - Distinctiile bisericesti

Art. 144
Pentru activitate deosebita in domeniul lucrarii bisericesti, sub raport liturgic, didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodaresc-edilitar sau administrativeconomic, preotii de mir pot primi urmatoarele ranguri onorifice bisericesti:
a) sachelar;
b) iconom;
c) iconom stavrofor.

Art. 145
(1) Rangul de sachelar se acorda de catre chiriarh preotilor care au o activitate bisericeasca bogata. Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.
(2) Rangul de iconom se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor sachelari care au o activitate bisericeasca remarcabila. Iconomul poarta ca semn distinctiv brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(3) Rangul de iconom stavrofor se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor iconomi care au o activitate bisericeasca exceptionala. Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(4) Pentru activitate indelungata si deosebita, diaconilor din randul clerului de mir li se poate acorda de catre chiriarh rangul de arhidiacon, cu dreptul de a purta cruce pectorala.