din anul 2007, atuul tau de DREPT!
5126 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute » Statutul Bisericii Ortodoxe Romane, Actualizat si Republicat

Statutul Bisericii Ortodoxe Romane, Actualizat si Republicat

  Publicat: 10 Dec 2023       4060 citiri        Secţiunea: Legislatie pentru desfasurarea activitatilor profesionale. Statute  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Statut din 2008 pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, actualizat 2024

Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 97 din data de 10 februarie 2020

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Totalitatea atributelor si calitatilor prin care o presoana este individualizata in societate si familie, din punct de vedere al normelor de drept; stare juridica a persoanei.
Act adoptat de organele de stat,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci

Art. 152

(1) Consistoriul eparhial monahal este instanta disciplinara si de judecata pentru abaterile si delictele clerului monahal, care judeca si propune chiriarhului spre aprobare hotarari privind sanctionarea acestora. Hotararile Consistoriului eparhial monahal devin definitive dupa aprobarea lor de catre chiriarh.

(2) Consistoriul eparhial monahal functioneaza la fiecare arhiepiscopie si episcopie din incredintarea chiriarhului si este format din 3 membri titulari si 2 membri supleanti.

(3) Membrii Consistoriului eparhial monahal sunt desemnati de chiriarh dintre arhimandritii si protosinghelii din manastirile eparhiei, care s-au remarcat printr-o viata duhovniceasca aleasa, doctori, absolventi de masterat sau licentiati in teologie, care au cunostinte canonice si juridice.

(4) Numirea membrilor Consistoriului eparhial monahal, precum si a presedintelui, din randul titularilor, se face prin decizie chiriarhala, pe o perioada de 4 ani.

(5) Consistoriul eparhial monahal are un grefier numit de chiriarh, din randul clerului monahal de la Centrul eparhial.

Art. 153

Eparhiile care nu au un numar suficient de monahi pentru a constitui Consistoriul eparhial monahal, cu acordul mitropolitului locului, pot apela la un Consistoriu eparhial monahal al unei eparhii invecinate.

Art. 154

(1) Consistoriul mitropolitan este instanta disciplinara si de judecata a recursurilor clerului de mir apartinand de eparhiile sufragane mitropoliei, sanctionat cu depunerea din treapta preotiei, precum si a apelurilor impotriva hotararilor de caterisire.

(2) Hotararile Consistoriului mitropolitan privind depunerea din treapta preotiei sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea de catre Sinodul mitropolitan. Hotararile Consistoriului mitropolitan privind apelul impotriva pedepsei caterisirii se aproba de catre mitropolitul locului si pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.

(3) Consistoriul mitropolitan functioneaza la fiecare mitropolie, din incredintarea Sinodului Mitropolitan, si este format din 3-5 membri titulari si 2 supleanti, aprobati de Sinodul mitropolitan, dintre preotii desemnati de Adunarile eparhiale ale eparhiilor din mitropolie (alesi pe o perioada de 4 ani) , altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 151 alin. (4) din prezentul statut .

(4) Presedintele Consistoriului mitropolitan este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobati de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical al Centrului eparhial de resedinta a mitropoliei.

Art. 155

(1) Consistoriul mitropolitan monahal este instanta disciplinara si de judecata a recursurilor clerului monahal apartinand de eparhiile sufragane mitropoliei, sanctionat cu depunerea din treapta preotiei, precum si a apelurilor impotriva hotararilor de caterisire.

(2) Hotararile Consistoriului mitropolitan monahal privind depunerea din treapta preotiei sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea de catre Sinodul mitropolitan. Hotararile Consistoriului mitropolitan monahal privind apelul impotriva pedepsei caterisirii se aproba de mitropolitul locului si pot fi atacate cu recurs la Consistoriul Superior Bisericesc.

(3) Consistoriul mitropolitan monahal functioneaza la fiecare mitropolie, din incredintarea Sinodului Mitropolitan, si este format din 3-5 membri titulari si doi supleanti, numiti de mitropolit dintre arhimandritii si protosinghelii recomandati de eparhiile din mitropolie, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale monahale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 152 alin. (3) din prezentul statut .

(4) Presedintele Consistoriului mitropolitan monahal este numit prin decizie a mitropolitului dintre membrii acestuia, aprobati de Sinodul mitropolitan, iar grefierul este numit tot de mitropolit, din personalul clerical monahal al Centrului eparhial de resedinta a mitropoliei.

Art. 156

(1) Consistoriul Superior Bisericesc si Consistoriul Superior Bisericesc Monahal sunt cele mai inalte instante disciplinare si de judecata pentru clerul de mir sau monahal, care judeca recursurile impotriva hotararilor de caterisire pronuntate de un consistoriu eparhial sau consistoriu eparhial monahal si mentinute de un consistoriu mitropolitan, respectiv de un consistoriu mitropolitan monahal. Hotararile Consistoriului Superior Bisericesc si ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile impotriva pedepsei caterisirii sunt definitive si irevocabile, dupa aprobarea lor de catre Sfantul Sinod.

(2) Consistoriul Superior Bisericesc functioneaza la Patriarhia Romana si este format din 6 membri titulari si cate un supleant pentru fiecare dintre acestia, preoti avand gradul I, desemnati de sinoadele mitropolitane din tara, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale sau mitropolitane, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 151 alin. (4) din prezentul statut .

(3) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal functioneaza la Patriarhia Romana si este format din 6 membri titulari, din randul exarhilor de manastiri, desemnati de sinoadele mitropolitane din tara, altii decat cei desemnati in consistoriile eparhiale sau mitropolitane monahale, care indeplinesc conditiile prevazute de art. 152 alin. (3) din prezentul statut .

(4) In cazul judecarii recursurilor in materie de caterisire pronuntate de un consistoriu eparhial si mentinute de un consistoriu mitropolitan din afara granitelor tarii, la sedinte participa, in calitate de membru, si un cleric desemnat de Sinodul mitropolitan, in conditiile prevazute de alin. (2) .

(5) Presedintele Consistoriului Superior Bisericesc si presedintele Consistoriului Superior Bisericesc Monahal sunt numiti prin decizie a Patriarhului Romaniei dintre membrii titulari aprobati de Sfantul Sinod, iar grefierii sunt numiti de Patriarh din personalul Cancelariei Sfantului Sinod.

Art. 157

Pentru atitudine partinitoare in exercitarea functiei lor in consistorii, membrii oricarui consistoriu pot fi revocati de catre autoritatea care i-a numit sau confirmat.

Art. 158

(1) Hotararile instantelor de judecata sunt puse in aplicare de catre autoritatea bisericeasca investita in acest scop.

(2) Hotararile instantelor de judecata devin executorii din momentul aprobarii lor de catre chiriarh, mitropolit, Sinodul mitropolitan sau Sfantul Sinod, dupa caz, conform art. 14 alin. (17) si (18) , art. 88 alin. (26) , art. 113 alin. (8) si art. 114 alin. (4) lit. m) din prezentul statut .

(3) Hotararile instantelor superioare de judecata bisericeasca (Consistoriul mitropolitan, Consistoriul mitropolitan monahal, Consistoriul Superior Bisericesc) au caracter obligatoriu in toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Romane. In situatia in care o astfel de hotarare nu este acceptata in eparhia din care provine clericul sanctionat, chiriarhul locului este indatorat sa prezinte, in scris, motivele acestui refuz, in fata Sinodului mitropolitan pentru cazuri de depunere din treapta si in fata Sfantului Sinod pentru cazuri de caterisire, care vor stabili modalitatile de aplicare a hotararii instantei de judecata bisericeasca.

(4) In baza autonomiei cultelor, prevazuta de lege, si a competentelor specifice lor, instantele de judecata bisericeasca solutioneaza probleme de disciplina interna, iar hotararile instantelor bisericesti la toate nivelurile nu sunt atacabile in fata instantelor civile.

Art. 159

(1) Pentru cauzele de judecata ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Romane functioneaza urmatoarele Consistorii arhieresti:

a) de judecare in fond a cauzei: Consistoriul Arhieresc Prim;

b) de judecare in apel: Consistoriul Arhieresc Ultim.

(2) Consistoriul Arhieresc Prim este alcatuit din 5 membri si 2 supleanti propusi de Sinodul Permanent si aprobati de Sfantul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, dintre ierarhii eparhioti cu o deosebita competenta si corectitudine administrativa. Doi dintre cei 5 membri ai Consistoriului Arhieresc Prim sunt alesi dintre mitropoliti, unul fiind presedinte, iar celalalt vicepresedinte.

(3) Consistoriul Arhieresc Ultim este alcatuit din 13 membri si 2 supleanti propusi de Sinodul Permanent si aprobati de Sfantul Sinod pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi, dintre ierarhii eparhioti cu o deosebita competenta si corectitudine administrativa. Trei dintre cei 13 membri ai Consistoriului Arhieresc Ultim sunt alesi dintre mitropoliti, unul fiind presedinte, iar ceilalti doi vicepresedinti.

(4) Ierarhul din tara, cel mai nou in slujirea de eparhiot, indeplineste responsabilitatile de grefier al Consistoriului arhieresc.

(5) Ierarhii eparhioti care sunt membri in Consistoriul Arhieresc Prim nu pot fi desemnati membri si in Consistoriul Arhieresc Ultim.

(6) Ierarhii eparhioti din Comisia canonica, juridica si pentru disciplina nu pot fi membri ai Consistoriilor arhieresti.

Art. 160

In caz de urgenta pastorala, potrivit prevederilor Sfintelor Canoane, chiriarhul poate hotari singur sanctiuni disciplinare pentru personalul bisericesc din eparhie, conform Regulamentului autoritatilor canonice disciplinare si al instantelor de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane.

Art. 161

(1) Personalul bisericesc trimis in fata instantelor de judecata bisericeasca in calitate de acuzat poate fi asistat in fata tuturor instantelor bisericesti de un aparator ales de acuzat din lista de aparatori bisericesti, numiti prin decizie chiriarhala din randul celor admisi in urma examenului pentru aparatori bisericesti.

(2) Ierarhul trimis in fata instantelor de judecata bisericeasca in calitate de acuzat isi prezinta singur apararea sau poate fi asistat de un alt ierarh, membru al Sfantului Sinod, care nu face parte din instantele de acuzare si de judecata arhieresti.

Art. 162

(1) Sfantul Sinod aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor si diaconilor sanctionati prin caterisire care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare.

(2) Sfantul Sinod aproba sau respinge cererile de iertare ale ierarhilor sanctionati prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhiereasca, care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp indelungat, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare.

(3) Sinodul mitropolitan aproba sau respinge cererile de iertare ale preotilor si diaconilor sanctionati prin depunerea (destituirea) din slujirea clericala care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare.

(4) Cererile de revizuire a sentintelor de caterisire a preotilor si diaconilor, bine motivate, insotite de actele necesare, vor fi adresate Presedintelui Sfantului Sinod, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului Superior Bisericesc, respectiv Consistoriului Superior Bisericesc Monahal, iar cele de revizuire a sentintelor de depunere (destituire) din slujirea clericala a preotilor si diaconilor, bine motivate, insotite de actele necesare, vor fi adresate mitropolitului locului, care le poate trimite spre rejudecare Consistoriului mitropolitan, respectiv Consistoriului mitropolitan monahal, daca sunt indeplinite conditiile regulamentare.





Afişează Statutul Bisericii Ortodoxe Romane, Actualizat si Republicat pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Statutul Bisericii Ortodoxe Romane    Statutul Bisericii Ortodoxe Romane actualizat

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.