Art. 137
(1) Numirea, transferarea si revocarea personalului clerical care asigura asistenta religioasa in unitatile prevazute de art. 136 alin. (1) se fac cu acordul comun al eparhiei si al unitatii angajatoare, cu respectarea prevederilor statutare si regulamentare bisericesti, in conditiile prevazute de lege.
(2) Preotii, diaconii si cantaretii bisericesti de la parohii au indatorirea de a acorda asistenta religioasa tuturor categoriilor de credinciosi din unitatile militare, penitenciare, unitatile medicale, de asistenta sociala si din unitatile de invatamant de pe raza parohiilor lor, ori de cate ori vor fi solicitati.
SECTIUNEA II: Asistenta sociala si medicala in Biserica Ortodoxa Romana
Art. 138
(1) Sistemul de asistenta sociala si medicala al Bisericii Ortodoxe Romane este integrat si functioneaza in cadrul structurilor sale administrativ-organizatorice sau in organizatii social-filantropice patronate de Biserica.
(2) Biserica Ortodoxa Romana, prin unitatile sale componente locale si centrale (parohia, manastirea, protopopiatul, vicariatul, eparhia, mitropolia si Patriarhia) , precum si prin organizatiile neguvernamentale care functioneaza cu aprobarea autoritatilor bisericesti competente, asigura servicii sociale si medicale, acreditate conform legislatiei in vigoare.
(3) Personalul care isi desfasoara activitatea in asezamintele de asistenta sociala ale Bisericii se recruteaza, in primul rand, dintre absolventii facultatilor de teologie, specializarea teologie-asistenta sociala, iar cel din asezamintele de asistenta medicala din randul personalului specializat, in conditiile legii.
(4) Beneficiarii serviciilor sociale si medicale oferite in cadrul Bisericii Ortodoxe Romane sunt persoane, grupuri si comunitati aflate in situatii de dificultate, fara discriminare .
(5) Furnizorii de servicii sociale si medicale din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane, prevazuti la alin. (2) , isi desfasoara activitatea sociala si medicala in nume propriu sau prin parteneriate cu institutiile specializate ale statului, ale administratiei locale sau ale organizatiilor neguvernamentale.
(6) Furnizorii de servicii sociale si medicale pot infiinta si administra cabinete medicale, centre de diagnostic si tratament, unitati spitalicesti cu internare de zi si continua, farmacii cu regim inchis si deschis, precum si centre de recuperare si ingrijiri paleative, cu respectarea prevederilor prezentului statut si a legislatiei bisericesti si civile in vigoare.
Art. 139
(1) Strategia si planurile de actiune in domeniul asistentei sociale si medicale bisericesti se aproba de catre Sfantul Sinod, iar la nivelul eparhiilor, de catre Permanenta Consiliului eparhial.
(2) Elaborarea strategiei si a planurilor de actiune in domeniul asistentei sociale si medicale bisericesti se realizeaza de catre Sectorul social-filantropic, care functioneaza atat la nivelul Administratiei Patriarhale, cat si la cel al eparhiilor.
Art. 140
(1) Lacasurile de cult din institutiile amintite la art. 136 alin. (1) din prezentul statut functioneaza, de regula, ca subunitati de cult (paraclise) , cu sau fara personalitate juridica, arondate protopopiatelor pe teritoriul carora se afla.
(2) Eparhiile vor reglementa statutul administrativ-juridic al acestor subunitati de cult prin acorduri incheiate cu institutiile in cadrul carora functioneaza si care le administreaza, cu respectarea prevederilor art. 185 alin. (2) din prezentul statut .
(3) Finantarea activitatii in domeniul social si medical se asigura din resursele proprii ale furnizorilor de servicii sociale si medicale, din subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, din donatii si sponsorizari obtinute in conditiile prevazute de lege, din subscriptii publice, din fonduri nerambursabile si din venituri provenite din orice alte surse care nu contravin legislatiei in vigoare sau prevederilor prezentului statut .
SECTIUNEA III: Despre conferintele clerului
Art. 141
(1) Preotii si diaconii, inclusiv cei din manastiri, precum si cei care acorda asistenta religioasa in unitatile mentionate la art. 136 alin. (1) sunt obligati sa participe la conferintele pastoral-misionare semestriale, de primavara si de toamna, precum si la conferintele administrative lunare, ca forma continua de perfectionare a pregatirii profesionale, dupa absolvirea unei scoli teologice.
(2) Conferintele pastoral-misionare semestriale si conferintele administrative lunare au caracter teoretic si practic pentru realizarea urmatoarelor scopuri:
a) apararea invataturii de credinta si a moralei ortodoxe;
b) perfectionarea continua in domeniul liturgic si administrativ-bisericesc;
c) aprofundarea si improspatarea cunostintelor teologice de baza;
d) perfectionarea ca predicatori si duhovnici;
e) intarirea cooperarii si solidaritatii dintre parohii;
f) insusirea de noi metode in activitatea misionar-pastorala;
g) cunoasterea problemelor actuale ale vietii crestine si cautarea de solutii adecvate.
(3) Pentru una dintre conferintele pastoral-misionare semestriale, care are caracter unitar in intreaga Biserica Ortodoxa Romana, tema dezbaterii se stabileste anual de Sfantul Sinod, iar pentru a doua, tema se stabileste de fiecare eparhie potrivit cerintelor misionar-pastorale locale.
(4) Referatele sustinute in cadrul conferintelor pastoral-misionare semestriale, apreciate in mod pozitiv de Centrul eparhial, se pot publica in revistele eparhiale.
Art. 142
(1) Perioadele de desfasurare si modalitatile de organizare ale conferintelor pastoral-misionare semestriale se stabilesc de fiecare centru eparhial.
(2) Conferintele administrative se organizeaza lunar, pe protopopiate, de catre fiecare eparhie, si au ca tematica subiecte de interes local misionar-pastoral, liturgic-duhovnicesc si administrativ, economic-financiar si altele.
Art. 143
In scopul perfectionarii profesionale si al cunoasterii problemelor actuale ale vietii si activitatii bisericesti generale si locale, centrele eparhiale organizeaza anual, pe protopopiate, conferinte ale cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti.
Art. 144
Conferintele pastoral-misionare semestriale, conferintele administrative lunare si conferintele cantaretilor (cantorilor) si dascalilor (catehetilor) bisericesti vor fi prezidate de chiriarh sau de delegatul acestuia.
SECTIUNEA IV: Distinctiile bisericesti
Art. 145
Pentru activitate deosebita in domeniul lucrarii bisericesti, sub raport liturgic, didactic, misionar-pastoral, cultural-publicistic, social, gospodaresc-edilitar sau administrativ-economic, diaconii de mir pot primi rangul bisericesc onorific de arhidiacon, iar preotii de mir pot primi urmatoarele ranguri bisericesti onorifice:
a) sachelar;
b) iconom;
c) iconom stavrofor.
Art. 146
(1) Rangul de sachelar se acorda de catre chiriarh preotilor care au o activitate bisericeasca bogata. Sachelarul poarta ca semn distinctiv brau albastru.
(2) Rangul de iconom se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor sachelari, care au o activitate bisericeasca remarcabila. Iconomul poarta ca semn distinctiv brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(3) Rangul de iconom stavrofor se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, preotilor iconomi, care au o activitate bisericeasca exceptionala. Iconomul stavrofor poarta ca semn distinctiv cruce pectorala, brau rosu, iar la serviciile religioase, bedernita.
(4) Rangul de arhidiacon se acorda de chiriarh, intr-o sedinta a Permanentei Consiliului eparhial, diaconilor din randul clerului de mir, cu dreptul de a purta cruce pectorala.
(5) In caz de abateri grave, aceste distinctii pot fi retrase de catre chiriarh direct sau in baza unei hotarari consistoriale.