a) scoli teologice preuniversitare: seminarii teologice liceale pentru pregatirea teologica a personalului monahal in domeniul asistentei sociale, al educatiei religioase si al restaurarii patrimoniului bisericesc, precum si scoli de cantareti bisericesti;
b) cursuri religioase aprobate de chiriarh, pentru indrumarea monahala duhovniceasca a personalului monahal;
c) cursuri de arte si meserii, precum si ateliere in domeniile picturii si iconografiei, vitraliilor si mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, tesatoriei de stofe bisericesti si imbracaminte, argintariei bisericesti, metalelor si emailarii, croitoriei, tesatoriei de covoare si alte activitati compatibile cu viata monahala aprobate de chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe langa ascultarile din obste, sa lucreze in cadrul acestora, acolo unde sunt organizate.
Art. 77
(1) Primirea in manastire a celor ce doresc sa intre in monahism se face la cererea scrisa a candidatului, cu recomandare de la duhovnic si staret(a) si cu aprobarea chiriarhului.
(2) Varsta minima pentru primirea in manastire, ca novice, este de 18 ani. Sub aceasta varsta, dar nu mai putin de 16 ani, este necesar acordul scris al parintilor sau tutorilor legali. De asemenea, este interzisa inchinovierea si promovarea in cinul monahal a celor cu obligatii si responsabilitati familiale sau urmariti penal.
(3) Tunderea in monahism se face, cu aprobarea chiriarhului, dupa cel putin 3 ani de cercetare canonica si vietuire in manastire. Derogarea de la aceasta regula o poate decide numai chiriarhul din motive misionare urgente.
(4) Hirotonirea monahilor in treapta de ierodiacon si ieromonah se face cu aprobarea chiriarhului, numai dupa ce acestia au absolvit o scoala teologica (seminar sau facultate) si au promovat examenul de capacitate .
(5) Toti monahii (monahiile) dintr-o manastire (schit) , inclusiv pensionarii, indiferent de rangurile si functiile detinute anterior, se vor supune randuielilor manastiresti, comune pentru intreaga obste.
(6) Monahii care doresc sa plece din diferite eparhii ortodoxe romane din tara si din afara granitelor tarii pentru a se stabili in Muntele Athos sau in manastiri apartinand altei Biserici Ortodoxe trebuie sa obtina, in prealabil, aprobarea scrisa a chiriarhului ortodox roman de care depind canonic, precum si acordul Patriarhului Romaniei, la solicitarea ierarhului apartinand unei alte Biserici Ortodoxe surori.
(7) Monahii, in virtutea votului monahal al ascultarii, nu pot sa compara in fata instantelor judecatoresti fara aprobarea prealabila scrisa a Chiriarhului, inclusiv in cauze de interes personal; incalcarea acestei prevederi atrage sanctiuni canonice si disciplinare.
SUBSECTIUNEA 2: B. Conducerea manastirii
Art. 78
(1) Chiriarhul este conducatorul canonic al manastirilor, schiturilor si metocurilor din eparhia sa, cu exceptia prevazuta de art. 26 alin. (38) din prezentul statut . Prin delegatie din partea chiriarhului, conducerea manastirii este asigurata de staret(a) , a schitului de egumen (a) , iar a metocului de persoana anume desemnata ca administrator.
(2) Staretul(a) si egumenul(a) se numesc direct de chiriarh dintre calugarii cei mai vrednici, cu o frumoasa vietuire in manastire, cu intensa activitate duhovniceasca, cu studii teologice sau, in manastirile cu obste mai mare, dintre primii 3 candidati desemnati de sobor, in baza calitatilor enumerate mai inainte, in cazul cand chiriarhul a dispus sa se faca alegere;
(3) Staretul(a) este ajutat(a) in indeplinirea atributiilor sale de conducere de: Soborul manastiresc, Consiliul duhovnicesc si de invatatura, Consiliul economic si Consiliul de disciplina (judecata) .
(4) Cu aprobarea scrisa a chiriarhului, staretul(a) reprezinta manastirea in justitie, in fata autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati imputerniciti, in conditiile art. 50 alin. (6) din prezentul statut .
(5) Administrarea bunurilor manastiresti se face de staret sau de stareta, cu ajutorul Consiliului economic si al Soborului manastiresc, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut, ale regulamentelor, hotararilor sau instructiunilor date de autoritatile superioare bisericesti.
Art. 79
(1) Conducerea manastirii (schitului) are urmatoarele indatoriri:
a) sa randuiasca programul in asa fel incat manastirea (schitul) sa devina un loc de aleasa viata duhovniceasca, de practicare a virtutilor crestinesti, de evlavioasa participare la slujbele religioase, de zidire sufleteasca, atat pentru vietuitori, cat si pentru inchinatori;
b) sa promoveze indeletniciri potrivite cu sfintenia locului, atat pentru folosul vietuitorilor, cat si al credinciosilor, dovedind prin fapte bune dragoste fata de comunitatea monahala, de Biserica si de popor;
c) sa vegheze ca toti vietuitorii din manastiri si schituri, evlaviosi si inclinati spre studiu, sa fie indatorati, cu binecuvantarea (aprobarea scrisa a) chiriarhului, sa urmeze studii la institutiile de invatamant teologic din eparhie sau din eparhiile invecinate, daca nu exista scoli teologice in eparhia respectiva;
d) sa coopereze cu Centrul eparhial in organizarea si sustinerea activitatilor social-filantropice, culturale si misionare ale acestuia, potrivit mijloacelor materiale pe care le are manastirea sau schitul;
e) sa aprovizioneze manastirea (schitul) cu lumanari si colportaj de la Centrul eparhial;
f) sa asigure calugarilor sau calugaritelor conditii adecvate vietii chinoviale (de obste) .
(2) Staretul sau stareta, ca administrator al bunurilor manastiresti, are urmatoarele atributii:
a) semneaza documente, in calitate de reprezentant legal al manastirii, conform atributiilor din decizia chiriarhala de numire si aprobarilor organismelor superioare bisericesti;
b) incredinteaza membrilor Consiliului economic, pe baza de inventare speciale, parte din bunurile mobile si imobile inscrise in inventarul general al manastirii, astfel: economului - obiectele din gospodaria manastirii; casierului - casa de bani cu toate cele ce tin de ea; eclesiarhului - biserica cu tot ce are si tine de dumnezeiestile slujbe; arhondarului - arhondaricul cu toate cele ce tin de primirea oaspetilor; trapezarului - inventarul ce tine de trapeza, iar egumenului - atributii de ordin gospodaresc si disciplinar;
c) gestioneaza corect averea manastirii (mobila si imobila) , atat direct, cat si prin delegatii sai, purtand grija deosebita pentru toate bunurile si mai ales pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural-national;
d) ia masuri pentru pastrarea in siguranta a bunurilor si a documentelor de valoare ale manastirii. In caz de distrugere sau deteriorare a acestora, informeaza, de urgenta, Centrul eparhial, care ia masurile adecvate pentru rezolvarea problemei;
e) ia masuri pentru restaurarea, conservarea si protejarea bunurilor mobile si imobile ale manastirii, potrivit legislatiei civile in vigoare si reglementarilor bisericesti, referitoare la patrimoniul cultural-national;
f) se ingrijeste, impreuna cu ceilalti monahi, de luarea masurilor pentru intretinerea, repararea si restaurarea edificiilor bisericesti manastiresti, ale institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale, a staretiei, a chiliilor, a curtii si cimitirului manastiresc, precum si a altor bunuri bisericesti manastiresti;
g) se ingrijeste de inscrierea bunurilor mobile si imobile ale manastirii in evidentele manastiresti si ale autoritatilor centrale si locale competente, de buna administrare a acestora, precum si de intocmirea si buna pastrare a actelor de proprietate, potrivit prevederilor statutare, regulamentare bisericesti, a hotararilor organismelor bisericesti centrale si eparhiale. Cate o copie legalizata a actelor de proprietate a bunurilor manastirii se pastreaza la protopopiat si la Centrul eparhial;
h) administreaza patrimoniul manastirii in conformitate cu hotararile Consiliului economic si ale Soborului manastiresc si controleaza modul de administrare a cimitirului manastirii, a bunurilor institutiilor culturale, social-filantropice si fundationale bisericesti din manastire;
i) intocmeste si tine la zi registrul inventar al bunurilor manastiresti de orice natura, biblioteca, precum si arhiva manastirii;
j) indeplineste orice alte atributii care ii sunt atribuite prin prezentul statut, regulamente, hotarari sau instructiuni ale autoritatilor superioare bisericesti.
(3) Consiliul economic al manastirii are urmatoarele atributii:
a) intocmeste proiectul de buget (venituri, cu identificarea resurselor, si cheltuieli) si raportul economic-financiar ale manastirii, pe care le supune spre avizare Soborului manastiresc, in vederea inaintarii Permanentei Consiliului eparhial spre aprobare;
b) prezinta anual Soborului manastiresc si Permanentei Consiliului eparhial o informare asupra veniturilor si cheltuielilor bisericesti, culturale, sociale si fundationale, asupra modului de administrare si gestionare a patrimoniului bisericesc, precum si inventarul bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sau folosinta manastirii;
c) hotaraste executarea micilor reparatii necesare manastirii;
d) aproba propunerile staretului sau ale eclesiarhului privind inzestrarea bisericii cu vesminte, icoane, obiecte si carti de cult, cele necesare pentru serviciul religios si a institutiilor manastiresti (culturale, sociale, fundationale) , precum si alocarea fondurilor corespunzatoare;
e) vegheaza ca aprovizionarea pangarului manastirii cu lumanari, calendare, obiecte si carti de cult, precum si tiparituri de zidire duhovniceasca sa se faca numai de la Centrul eparhial, pentru sustinerea activitatilor misionare ale eparhiei respective;
f) tine registrul de venituri si cheltuieli, prin intermediul casierului;
g) aproba actele de plata incheiate de casier si aduce la indeplinire hotararile Soborului manastiresc si ale organismelor superioare bisericesti;
h) indeplineste orice alte atributii care ii sunt atribuite prin prezentul statut, regulamente, hotarari sau instructiuni ale autoritatilor superioare bisericesti.
(4) Soborul manastiresc are urmatoarele atributii:
a) avizeaza proiectul de buget si raportul economic-financiar intocmite de Consiliul economic, pe care le inainteaza Permanentei Consiliului eparhial spre aprobare;
b) ia hotarari cu privire la zidirea, repararea, restaurarea si intretinerea bisericii, a staretiei, a chiliilor si a altor cladiri ale manastirii, precum si la conservarea si restaurarea patrimoniului mobil si solicita aprobarea scrisa Permanentei Consiliului eparhial, care verifica, prin specialistii de la Centrul eparhial, necesitatea, legalitatea si calitatea proiectelor ce se propun a fi realizate;
c) face propuneri, spre aprobare, Permanentei Consiliului eparhial, cu privire la dobandirea bunurilor imobile bisericesti manastiresti, transmiterea folosintei acestora (inchiriere, comodat, arendare etc. ) , grevarea cu sarcini, afectarea de servituti, cu exceptia lacasurilor de cult;