b) situatia fiecarui program de studii;
c) situatia personalului institutiei de invatamant superior;
d) rezultatele activitatilor de cercetare;
e) situatia asigurarii calitatii activitatilor din cadrul institutiei de invatamant superior;
f) situatia respectarii eticii si deontologiei universitare si a eticii activitatilor de cercetare;
g) situatia posturilor vacante;
h) situatia insertiei profesionale a absolventilor din promotiile precedente;
i) analiza implementarii planului operational anual pentru anul calendaristic precedent.
(2) Raportul anual al rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie pentru accesul la finantarile din bugetul public.
CAPITOLUL IV:Organizarea institutiilor de invatamant superior
Art. 20
(1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata, orice institutie de invatamant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizatorice: facultati, departamente, departamente pentru pregatirea personalului didactic, scoli doctorale, institute, centre sau laboratoare, unitati de proiectare, centre de consultanta, clinici sau spitale universitare si/sau alte structuri/unitati medicale, precum unitati medicale ambulatorii, inclusiv stomatologice, si cabinete de specialitate, inclusiv stomatologice, laboratoare de tehnica dentara, institute de pregatire in rezidentiat, farmacii universitare, studiouri si ateliere artistice, de artele spectacolului, muzee, studiouri si ateliere audiovizuale, cinematografie si fotografie, gradini botanice, teatre, muzee, radio si televiziune, tipografii, edituri, publicatii, centre pentru formarea continua a resurselor umane, unitati de microproductie si prestari servicii, unitati de cazare si alimentatie publica, statiuni didactice/baze didactice pentru aplicatii si performanta in sport, statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologie, centre de competenta, cluburi sportive universitare, precum si unitati de invatamant preuniversitar. In structura institutiilor de invatamant superior functioneaza directii si servicii tehnico-administrative. Institutiile de invatamant superior romanesti pot organiza filiale universitare.
(2) Activitatile si resursele umane din cadrul componentelor organizatorice prevazute la alin. (1) se supun si dispozitiilor speciale care reglementeaza domeniile de care apartin respectivele activitati .
(3) Componentele functionale prevazute la alin. (1) si (2) sunt organizate de fiecare institutie de invatamant superior, astfel incat institutia sa isi realizeze misiunea, sa asigure standardele de calitate, sa gestioneze in mod eficient activitatile de invatamant, cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic si sa asigure sprijinul adecvat membrilor comunitatii universitare, astfel incat sa poata duce la indeplinire obiectivele strategice ale institutiei de invatamant superior.
Art. 21
(1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreaza si gestioneaza programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiintelor, artelor sau sportului. In functie de specificul fiecarei institutii de invatamant superior, programele de studii pot fi elaborate si gestionate si la nivel de departament. In acest caz, departamentul are aceleasi atributii ca cele ale unei facultati, iar directorul de departament este asimilat functiei de decan. In cazul acestor departamente, statutul va fi mentionat distinct in carta universitara a institutiei de invatamant respective. De asemenea, aceste departamente vor fi consemnate corespunzator in actele normative initiate de Ministerul Educatiei.
(2) Orice facultate se infiinteaza, se organizeaza sau se desfiinteaza la propunerea consiliului de administratie, cu aprobarea senatului universitar, prin hotarare a Guvernului privind structura institutiilor de invatamant superior, initiata anual de Ministerul Educatiei.
(3) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri si cicluri de studii universitare.
(4) In invatamantul superior exista si pot fi organizate facultati de teologie, in conformitate cu prevederile alin. (2) , si institute de cercetare teologica, in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale si in conformitate cu prevederile legale.
(5) Institutiile de invatamant superior, infiintate in conditiile legii, care desfasoara doar programe de masterat profesional de tip MBA/Executive MBA prevazute art. 58 alin. (2) lit. b) , precum si alte programe postuniversitare destinate exclusiv pregatirii pentru cerintele pietei muncii, conform actului normativ constitutiv si cartei universitare proprii, se pot organiza cu o singura facultate responsabila de organizarea programelor respective, conform alin. (2) .
Art. 22
(1) Departamentul este unitatea academica functionala care asigura producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate.
(2) Un departament poate avea in componenta scoli postuniversitare, centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, sali de spectacole, concerte, studiouri si ateliere audiovizuale: radio, televiziune, cinematografie si fotografie.
(3) Departamentul se infiinteaza, se organizeaza, se divizeaza, se comaseaza sau se desfiinteaza prin hotarare a senatului universitar, la propunerea consiliului facultatii/facultatilor in care functioneaza, cu avizul consiliului de administratie.
(4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care functioneaza ca unitati de venituri si cheltuieli in cadrul institutiei de invatamant superior.
Art. 23
(1) Filiala universitara este o structura organizatorica a institutiei de invatamant superiora�� care se infiinteaza cu aprobarea senatuluia�� la propunerea consiliului de administratiea�� in alta locatie geografica decat cea in care isi are sediul institutia de invatamant superior in cadrul careia aceasta functioneaza si care beneficiaza de autonomie in conditiile stabilite prin carta universitara. In cadrul filialei pot functiona: facultatia�� departamentea�� scoli doctoralea�� institutea�� centre sau laboratoarea�� unitati de proiectarea�� centre de consultantaa�� clinici universitarea�� farmaciia�� studiouri si ateliere artisticea�� teatrea�� muzeea�� radio si televiziunea�� tipografiia�� edituria�� publicatiia�� centre pentru formarea continua a resurselor umanea�� unitati de microproductie si prestari serviciia�� unitati de cazare si alimentatie publicaa�� statiuni didactice/baze didactice pentru aplicatii si performanta in sporta�� statiuni experimentale sau alte entitati pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tehnologiea�� centre de competentaa�� precum si unitati de invatamant preuniversitar.
(2) Extensia universitara este unitatea academica care asigura producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate, in alt spatiu geografic decat cel in care isi are sediul institutia de invatamant superior in cadrul careia aceasta functioneaza. Extensia se infiinteaza si se desfiinteaza cu aprobarea senatului, la propunerea consiliului de administratie, si nu are personalitate juridica.
Art. 24
(1) Invatamantul superior pentru minoritatile nationale se realizeaza:
a) in institutii de invatamant superior in cadrul carora functioneaza facultati/linii/programe de studii cu predare in limba materna;
b) in institutii de invatamant superior multiculturale si multilingve. In acest caz, se constituie linii de studii cu predare in limbile minoritatilor nationale;
c) in cadrul institutiilor de invatamant superior pot fi organizate grupe, sectii sau linii de predare in limbile minoritatilor nationale, in conditiile legii.
(2) Linia de studiu din cadrul institutiei de invatamant superior multilingve si multiculturale se organizeaza in departamente. Senatul institutiei de invatamant superior adopta, la propunerea cadrelor didactice universitare apartinand liniei de studiu, un regulament de functionare propriu al liniei de studiu, care stabileste procedurile de alegere si alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective, in concordanta cu carta universitara.
(3) Sectia de studiu este o forma de organizare a invatamantului universitar intr-o limba a minoritatilor nationale, care poate fi institutionalizata, atat la nivelul institutiei de invatamant superior, cat si in cadrul unei facultati, prin departamentul sectiei, care are in componenta programele de studiu si structurile organizatorice aferente. Sectiile beneficiaza de autonomie universitara in organizarea activitatilor didactice.
(4) In invatamantul universitar pentru minoritatile nationale se asigura pregatirea in limba materna in: studii de scurta durata, studii universitare de licenta, de masterat si doctorat, precum si in invatamantul postuniversitar.
(5) Finantarea de baza se calculeaza dupa un coeficient marit pentru studentii care urmeaza cursurile in limba unei minoritati nationale.
(6) Institutiile de invatamant superior de stat multiculturale si multilingve si care au activitati de predare in limba minoritatilor nationale sunt prevazute de prezenta lege.
(7) Statutul de institutie de invatamant superior multiculturala si multilingva poate fi dobandit si de alte institutii de invatamant superior, doar prin lege.
(8) Candidatii proveniti din invatamantul in limbile minoritatilor nationale, cu diploma de bacalaureat, la solicitarea acestora, pot sustine examenul de admitere in limba materna, la orice institutie de invatamant superior din Romania, cu exceptia institutiilor de invatamant superior militar, de informatii, de ordine publica si de securitate nationala, la care examenul de admitere se sustine in limba de predare a programului de studii.
Art. 25
(1) In institutiile de invatamant superior si in toate componentele lor organizatorice sunt interzise activitatile care:
a) incalca normele generale de moralitate ale comunitatii universitare;
b) constau in prozelitism politic si/sau religios;
c) pot pune in pericol sanatatea si integritatea fizica sau psihica a studentilor/elevilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si administrativ;
d) constau in violenta psihologica - bullying.
(2) Schimbul de opinii cu caracter doctrinar sau dogmatic, activitatile de cult sau de cercetare, precum si dialogul teologic nu pot fi considerate prozelitism religios. De asemenea, nu intra sub incidenta prozelitismului religios nici cerintele de respectare a specificului unui cult in anumite spatii desemnate ca atare, in care se desfasoara cu caracter temporar sau permanent anumite activitati de cult specifice unuia dintre cultele recunoscute prin lege.
CAPITOLUL V:Organizarea studiilor universitare
SECTIUNEA 1:Structura invatamantului superior
Art. 26