Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Codul Civil actualizat 2024 - Legea nr. 287/2009

Codul Civil actualizat 2024 - Legea nr. 287/2009

Publicat: 08 Dec 2023 30693 citiri Secţiunea: Codurile Esentiale

Codul Civil din 2009 (Legea nr. 287/2009), actualizat 2024

Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.

Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

(lat. curator "ingrijitor")Institutie reglementata de C. fam., si care are ca scop ocrotirea juridica a unor persoane fizice aflate in situarii speciale, prevazute de lege.

Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.

Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.

In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.

Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,

1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Act adoptat de organele de stat,

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,

Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Act adoptat de organele de stat,

1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,

Articolul 85: Schimbarea numelui pe cale administrativa

Cetatenii romani pot obtine, in conditiile legii, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

SECTIUNEA 2: Domiciliul si resedinta

Articolul 86: Dreptul la domiciliu si resedinta

(1) Cetatenii romani au dreptul sa isi stabileasca ori sa isi schimbe, in mod liber, domiciliul sau resedinta, in tara sau in strainatate, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.

(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, o persoana fizica nu poate sa aiba in acelasi timp decat un singur domiciliu si o singura resedinta, chiar si atunci cand detine mai multe locuinte.

Articolul 87: Domiciliul

Domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitarii drepturilor si libertatilor sale civile, este acolo unde aceasta declara ca isi are locuinta principala.

Articolul 88: Resedinta

Resedinta persoanei fizice este in locul unde isi are locuinta secundara.

Articolul 89: Stabilirea si schimbarea domiciliului

(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozitiilor legii speciale.

(2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaza decat atunci cand cel care ocupa sau se muta intr-un anumit loc a facut-o cu intentia de a avea acolo locuinta principala.

(3) Dovada intentiei rezulta din declaratiile persoanei facute la organele administrative competente sa opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar in lipsa acestor declaratii, din orice alte imprejurari de fapt .

Articolul 90: Prezumtia de domiciliu

(1) Resedinta va fi considerata domiciliu cand acesta nu este cunoscut.

(2) In lipsa de resedinta, persoana fizica este considerata ca domiciliaza la locul ultimului domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoana se gaseste.

Articolul 91: Dovada

(1) Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de identitate.

(2) In lipsa acestor mentiuni ori atunci cand acestea nu corespund realitatii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a resedintei nu va putea fi opusa altor persoane .

(3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica in cazul in care domiciliul sau resedinta a fost cunoscuta prin alte mijloace de cel caruia i se opune.

Articolul 92: Domiciliul minorului si al celui care beneficiaza de masura tutelei speciale

(1) Domiciliul minorului care nu a dobandit capacitate deplina de exercitiu in conditiile prevazute de lege este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care el locuieste in mod statornic.

(2) In cazul in care parintii au domicilii separate si nu se inteleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanta de tutela, ascultandu-i pe parinti, precum si pe copil, daca acesta a implinit varsta de 10 ani, va decide tinand seama de interesele copilului. Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, minorul este prezumat ca are domiciliul la parintele la care locuieste in mod statornic.

(3) Prin exceptie, in situatiile prevazute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de incredere, cu consimtamantul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi si la o institutie de ocrotire.

(4) Domiciliul minorului, in cazul in care numai unul dintre parintii sai il reprezinta ori in cazul in care se afla sub tutela, precum si domiciliul persoanei care beneficiaza de tutela speciala este la reprezentantul legal, in afara de cazul in care pentru aceasta din urma instanta de tutela dispune altfel.

Articolul 93: Cazuri speciale

Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai si supus unor masuri de protectie speciala, in cazurile prevazute de lege, se afla la institutia, la familia sau la persoanele carora le-a fost dat in plasament.

Articolul 94: Domiciliul persoanei puse sub curatela

In cazul in care s-a instituit o curatela asupra bunurilor celui care a disparut, acesta are domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa il reprezinte.

Articolul 95: Domiciliul la curatorul special

Daca a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor succesorale, cei chemati la mostenire au domiciliul la curator, in masura in care acesta este indreptatit sa ii reprezinte.

Articolul 96: Domiciliul profesional

Cel care exploateaza o intreprindere are domiciliul si la locul acelei intreprinderi, in tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa in acel loc.

Articolul 97: Domiciliul ales

(1) Partile unui act juridic pot sa aleaga un domiciliu in vederea exercitarii drepturilor sau a executarii obligatiilor nascute din acel act.

(2) Alegerea domiciliului nu se prezuma, ci trebuie facuta in scris.

SECTIUNEA 3: Actele de stare civila

Articolul 98: Starea civila

Starea civila este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila.

Articolul 99: Dovada starii civile

(1) Starea civila se dovedeste prin actele de nastere, casatorie si deces intocmite, potrivit legii, in registrele de stare civila, precum si prin certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora.

(2) Actele de stare civila sunt inscrisuri autentice si fac dovada pana la inscrierea in fals, pentru ceea ce reprezinta constatarile personale ale ofiterului de stare civila, si, pana la proba contrara, pentru celelalte mentiuni.

(3) Hotararea judecatoreasca data cu privire la starea civila a unei persoane este opozabila oricarei alte persoane cat timp printr-o noua hotarare nu s-a stabilit contrariul.

(4) Daca printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit o anumita stare civila a unei persoane, iar printr-o hotarare judecatoreasca ulterioara este admisa o actiune prin care s-a contestat starea civila astfel stabilita, prima hotarare isi pierde efectele la data ramanerii definitive a celei de a doua hotarari.

Articolul 100: Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civila

(1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea se poate face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive.

(2) Rectificarea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai in temeiul dispozitiei primarului de la primaria care are in pastrare actul de stare civila.