OUG nr. 114/2018, actualizata 2020 prin OUG nr. 1/2020

Avand in vedere obiectivul asumat prin Programul de guvernare de realizare a unei cresteri economice inteligente, sustenabile si inclusive bazata pe o forta de munca calificata si retribuita conform calificarii,

tinand cont ca dezvoltarea economica nu este la acelasi nivel in toate judetele, decalajele intre judete fiind in continuare semnificative, ceea ce necesita o realocare a fondurilor publice disponibile catre judete si localitati cu potential financiar mai redus,

avand in vedere potentialul turistic semnificativ al Romaniei, atat in scop recreativ, cat si balnear,

luand in considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activitatii si capacitatii unitatilor turistice cu scopul cresterii eficientei utilizarii resurselor naturale specifice zonelor in care sunt plasate,

tinand cont ca se urmareste sporirea valorificarii potentialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cura utilizati inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente in statiunile balneare,

avand in vedere:

- prevederile Programului de Guvernare referitoare la construirea unui numar de 2. 500 de crese si/sau gradinite;

- necesitatea incurajarii natalitatii, prin asigurarea de conditii normale de ingrijire pentru copii;

- necesitatea de a introduce un program prelungit si pe tot parcursul anului calendaristic in cadrul creselor si/sau gradinitelor;

- indeplinirea rolului social al statului, prin asigurarea conditiilor normale de dezvoltare armonioasa a copiilor;

- insuficienta de spatii si dotare pentru desfasurarea invatamantului prescolar, serviciul public de interes general si domeniul prioritar pentru dezvoltarea economico-sociala,

luand in considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea in anul 2019 a unor masuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizatiei sociale pentru pensionari,

avand in vedere ca la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste masuri sa fie aprobate prin acte normative,

luand in considerare ca masurile de protectie sociala propuse au consecinte pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din Romania si sunt menite sa vina in sprijinul populatiei, atat prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cat si prin mentinerea unora, fara a periclita bunastarea sociala a acestora,

avand in vedere:

- imperativul respectarii tintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevazut de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008;

- obligatia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetara intr-un mod care sa asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, in scopul mentinerii stabilitatii macroeconomice, instituita prin Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata, pe baza careia sa fie fundamentat proiectul bugetului de stat pe anul 2019;

- necesitatea adoptarii, in cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurarilor sociale de stat si perspectiva 2020-2021, masurile propuse stau la baza fundamentarii veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat;

- prevederile art. 29 alin. (4) si art. 30 alin. (4) si (5) din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata, si tinand seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA si structural) rezultate in urma planificarii bugetare pe anul 2019 si perspectiva 2020-2021, se impune adoptarea de masuri cu privire la continutul declaratiilor prevazute la articolele mentionate. Avand in vedere prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si efectuata din buget, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala,

luand in considerare ca pentru pastrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele masuri menite sa mentina volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care sa permita respectarea conditionalitatilor asumate de Guvernul Romaniei, inclusiv in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar,

tinand cont ca neadoptarea in regim de urgenta a masurilor fiscal-bugetare propuse:

- ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectand in mod semnificativ sustenabilitatea finantelor publice;

- deficitul bugetar in anul 2019 va depasi pragul de 3% din produsul intern brut prevazut de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principala consecinta negativa declansarea de catre Comisia Europeana a procedurii de deficit excesiv, aspect de natura a genera la randul sau alte consecinte grave pentru interesele Romaniei;

- in vederea sprijinirii finantarii in anul 2019 a programelor guvernamentale asumate prin Programul de guvernare, pentru imbunatatirea nivelului de trai al populatiei si pentru intarirea coeziunii sociale si reducerea decalajelor fata de statele dezvoltate ale Uniunii Europene,

in vederea implementarii programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane de euro acordat de Romania Republicii Moldova,

luand in considerare necesitatea clarificarii regimului fiscal aplicabil biletelor de valoare acordate potrivit Legii nr. 165/2018, care se aplica incepand cu 1 ianuarie 2019, s-a reglementat tratamentul fiscal aplicabil biletelor de valoare care se acorda si sub forma tichetelor culturale.

Avand in vedere necesitatea clarificarii regimului fiscal aplicabil indemnizatiei de hrana si indemnizatiei de vacanta, acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare,

tinand cont de necesitatea introducerii unor clarificari tehnice in legatura cu indicatorul salariul minim brut pe tara utilizat la stabilirea contributiilor sociale in cazul in care prin hotarare a Guvernului se utilizeaza mai multe valori ale acestuia,

avand in vedere ca la 1 ianuarie 2019 inceteaza aplicabilitatea taxarii inverse in domeniul TVA pentru anumite categorii de livrari de bunuri si prestari de servicii, iar la nivel comunitar posibilitatea aplicarii de catre statele membre a taxarii inverse pentru aceste operatiuni a fost prelungita pana la 30 iunie 2022 prin Directiva Consiliului 2018/1. 695/UE din 6 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata in ceea ce priveste perioada de aplicare a mecanismului optional de taxare inversa in legatura cu livrarile de anumite bunuri si prestarile de anumite servicii care prezinta risc de frauda si a mecanismului de reactie rapida impotriva fraudei in domeniul TVA,

avand in vedere ca actualul nivel al accizei pentru tigarete nu asigura respectarea prevederilor art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat,

luand in considerare solicitarea Comisiei Europene de reglementare urgenta a acestei situatii prin adoptarea masurilor necesare pentru a corecta neconcordanta cu Directiva 2011/64/UE,

tinand cont ca neadoptarea masurilor in regim de urgenta ar conduce la declansarea actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor (infringement) impotriva tarii noastre si la sanctiuni financiare,

luand in considerare faptul ca nepromovarea prezentului act normativ ar avea consecinte negative, in sensul ca:

- incepand cu 1 ianuarie 2019 nu s-ar mai aplica taxarea inversa in domeniul TVA pentru anumite operatiuni pentru care legislatia comunitara, respectiv recenta Directiva a Consiliului 2018/1. 695/UE, prevede in continuare posibilitatea statelor membre de a aplica aceasta masura, iar taxarea inversa este recunoscuta ca reprezentand un instrument eficient in combaterea evaziunii fiscale;

- nerespectarea cerintei prevazute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat ar conduce la declansarea actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor (infringement) impotriva tarii noastre si la sanctiuni financiare,

avand in vedere faptul ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 311 din 10 aprilie 2018, dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost declarate neconstitutionale,

tinand cont de stadiul procesului legislativ al proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, precum si pentru stabilirea unor masuri privind evaluarea functionarilor publici pentru anul 2018, care are ca obiect principal de reglementare punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu dispozitiile Constitutiei Romaniei, republicata, precum si de necesitatea promovarii ulterioare a cadrului normativ secundar in temeiul acestui act normativ,

prin raportare la perioada limitata in timp pentru realizarea evaluarii anuale a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici,

luand in considerare faptul ca neadoptarea acestei masuri legislative ar fi de natura sa afecteze drepturile la cariera ale functionarilor publici a caror activitate nu ar putea fi evaluata, in lipsa instrumentelor procedurale necesare,

avand in vedere necesitatea indeplinirii angajamentelor asumate politic fata de statul francez in ceea ce priveste Sezonul Romania-Franta, precum si a respectarii angajamentelor asumate prin Programul de Guvernare 2018-2020 pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Franta si continuarea implementarii Foii de parcurs a Parteneriatului strategic,

tinand cont de functiile de reprezentare si coordonare asumate de Ministerul Afacerilor Externe in pregatirea si organizarea Sezonului Romania-Franta, in conformitate cu obiectivele de politica externa ale Romaniei,

luand act de necesitatea de operare a unor modificari, in sensul indreptarii unei erori materiale la nivelul cadrului legal primar pentru organizarea, desfasurarea si finantarea Sezonului Romania - Franta, lansat la Paris la data de 27 noiembrie 2018,

avand in vedere ca, in lipsa acestor masuri legislative luate in regim de urgenta, impuse de o situatie extraordinara, exista riscul de a nu putea finaliza in timp util formalitatile de organizare si finantare a Sezonului Romania-Franta,

intrucat la data de 29 noiembrie 2018 s-a semnat Acordul dintre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii privind masuri pentru o crestere economica sustenabila a Romaniei, bazata pe investitii, in urmatorii 10 ani,

prin acordul incheiat intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii se declara sectorul constructiilor sector prioritar, de importanta nationala pentru economia romaneasca pe urmatorii 10 ani, incepand cu 1 ianuarie 2019,

apreciind ca sectorul constructiilor reprezinta unul din domeniile prioritare pentru realizarea obiectivelor prevazute in Programul de Guvernare,

tinand cont ca activitatea de constructii este decisiva pentru realizarea proiectelor de investitii publice si private si avand in vedere ca in ultimii ani sectorul constructiilor s-a confruntat cu dificultati legate de asigurarea cu forta de munca specializata si de o concurenta neloiala,

pentru a pune in aplicare cu prevederile Acordului incheiat intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii pentru sectorul constructii se vor crea premisele pentru completarea cadrului normativ de nivel primar cu posibilitatea de a reglementa prin hotarare a Guvernului niveluri ale salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiate pe domenii de activitate,

in conditiile salariului minim brut pe tara garantat in plata diferentiat pentru anumite domenii de activitate, se vor introduce masuri suplimentare pentru combaterea muncii la negru,