din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1145 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale » Legea educatiei nationale, actualizata 2020. Legea nr. 1/2011

Legea educatiei nationale, actualizata 2020. Legea nr. 1/2011

  Publicat: 25 Dec 2019       76302 citiri        Secţiunea: Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale  


Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
LEGEA nr. 1/2011 a educatiei nationale, Actualizata 2020

Actualizata 2020 prin:
- Legea nr. 221/2019 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011;
- OUG nr. 79/2019 privind unele masuri in domeniul educatiei si pentru prorogarea unor termene.

Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Confirmare intr-o anumita functie
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Act adoptat de organele de stat,

c) au o durata de minimum un an;

d) se pot finanta de catre institutii publice sau de catre operatori economici;

e) in cadrul institutiilor de invatamant superior se desfasoara in cadrul unei scoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetatorul postdoctoral si aprobat de scoala doctorala.

(2) In cadrul institutiilor de invatamant superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar in cadrul scolilor doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate si in cadrul unitatilor de cercetare-dezvoltare.

(3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de institutia gazda, in conformitate cu legislatia in vigoare.

(4) [textul din Art. 172, alin. (4) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 19-dec-2012 de Art. I, punctul 8. din capitolul I din Ordonanta urgenta 92/2012]

(5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau institutia gazda acorda un atestat de studii postdoctorale.

SECTIUNEA 2: Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua

Articolul 173

(1) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua si programe postuniversitare de perfectionare toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate cel putin programe de studii universitare de licenta si masterat in domeniul stiintific respectiv.

(Din 30-iun-2014 Art. 173, alin. (1) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 46. din Ordonanta urgenta 49/2014)

(2) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala si programele postuniversitare de perfectionare ale institutiilor de invatamant superior acreditate se desfasoara in baza unui regulament propriu de organizare si desfasurare, aprobat de senatul universitar, in conformitate cu legislatia in vigoare.

(Din 30-iun-2014 Art. 173, alin. (2) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 46. din Ordonanta urgenta 49/2014)

(3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu un examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe parcursul programului.

(4) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu finantare din alte surse.

(5) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au cel putin studii universitare cu diploma de licenta sau echivalenta.

(51) Au dreptul sa participe la programe postuniversitare de perfectionare absolventii care detin diploma de absolvire a invatamantului superior de scurta durata sau diploma de licenta ori echivalenta.

(Din 30-iun-2014 Art. 173, alin. (5) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 47. din Ordonanta urgenta 49/2014)

(6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala, institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a competentelor profesionale specifice programului.

(7) La finalizarea programelor postuniversitare de perfectionare, institutia organizatoare elibereaza un certificat de absolvire.

(Din 30-iun-2014 Art. 173, alin. (6) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 48. din Ordonanta urgenta 49/2014)

(Din 23-nov-2015 Art. 173, alin. (7) din titlul III, capitolul IV, sectiunea 2 a se vedea referinte de aplicare din Ordinul 5613/2015)

CAPITOLUL V: Invatamantul superior medical

SECTIUNEA 1: Organizarea si functionarea invatamantului superior medical. Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara

Articolul 174

(1) Invatamantul superior din domeniile sanatate si medicina veterinara se desfasoara cu respectarea reglementarilor generale si sectoriale din Uniunea Europeana si anume:

a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5. 500 de ore de activitate teoretica si practica medicala pentru domeniul medicina, la programele de studii Medicina, Medicina Dentara si Medicina Veterinara; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4. 600 de ore de pregatire pentru programele de studii Asistenta Medicala Generala si Moase si de 3 ani pentru alte programe de studii de licenta din domeniul sanatate;

b) fiecare an universitar are cate 60 de credite de studii transferabile in ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durata a studiilor de licenta de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durata a studiilor de licenta de 5 ani si 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicina, Medicina Dentara si Medicina Veterinara cu o durata a studiilor de licenta de 6 ani;

c) studiile universitare de master au intre 60 si 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;

d) studiile universitare de doctorat totalizeaza 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul scolii doctorale totalizeaza 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza in UOD si in IOSUD realizate prin consortii intre universitati si spitale sau clinici.

(2) Institutiile de invatamant superior din domeniile sanatate si medicina veterinara acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe langa formele de invatamant prevazute la alin. (1) , si programe postdoctorale si de formare si dezvoltare profesionala: de rezidentiat, de perfectionare, de specializare, de studii complementare in vederea obtinerii de atestate si de educatie medicala si farmaceutica continua.

(3) Durata doctoratului pentru absolventii invatamantului superior medical uman, medical veterinar si farmaceutic este de 4 ani.

(4) Institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniile sanatate si medicina veterinara si institutiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, in interes reciproc, pentru asigurarea unor conditii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale si accesul la informatie medicala.

(5) La selectia si promovarea personalului didactic universitar din institutiile de invatamant superior cu programe de studii din domeniul sanatate se iau in considerare criteriile privind experienta profesionala medicala dovedita. In invatamantul superior din domeniul sanatate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent in reteaua Ministerului Sanatatii pot accede doar persoane care au obtinut, prin concurs, in functie de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist in specialitatea postului.

(6) [textul din Art. 174, alin. (6) din titlul III, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-apr-2017 de Actul din Legea 70/2017]

(61) Absolventii scolilor sanitare postliceale cu diploma de bacalaureat pot continua studiile in invatamantul superior medical la programele de licenta A�Asistent medical generalistA�.

(62) Pentru continuarea studiilor in invatamantul superior medical la programele A�Asistent medical generalistA� absolventii scolilor sanitare postliceale cu diploma de bacalaureat trebuie sa se inscrie si sa promoveze concursul de admitere.

(63) Studentii admisi la programele de licenta A�Asistent medical generalistA�, absolventi ai scolilor sanitare postliceale, beneficiaza de recunoasterea partiala a studiilor prin sistemul de credite transferabile.

(64) Recunoasterea partiala a studiilor se face in baza unei metodologii convenite de universitatile de medicina si farmacie, aprobata prin ordin al ministrului educatiei nationale si care cuprinde criteriile generale.

(Din 18-iul-2018 Art. 174, alin. (6^4) din titlul III, capitolul V, sectiunea 1 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2018)

(65) Universitatile isi elaboreaza metodologii proprii care sa cuprinda criterii specifice stabilite de senatele universitare.

(Din 22-apr-2017 Art. 174, alin. (6) din titlul III, capitolul V, sectiunea 1 completat de Art. 1, punctul 2. din Legea 70/2017)

(7) Invatamantul superior si postuniversitar din domeniul sanatate se desfasoara in unitati sanitare publice, in institute, in centre de diagnostic si tratament, in sectii cu paturi, in laboratoare si in cabinete. Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe sectii clinice, in specialitati inrudite, din spitale publice sau private, in care sunt organizate activitati de invatamant si cercetare ale departamentelor universitare.

(8) Rezidentialul reprezinta forma specifica de invatamant postuniversitar pentru absolventii licentiati ai programelor de studii medicina, medicina dentara si farmacie care asigura pregatirea necesara obtinerii uneia dintre specialitatile cuprinse in Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala. Organizarea si finantarea rezidentiatului se reglementeaza prin acte normative specifice.

(9) Admiterea la rezidentiat a cadrelor didactice din invatamantul superior din domeniul sanatate se face in aceleasi conditii ca pentru orice absolvent al invatamantului superior din domeniul sanatate.

(10) Medicii rezidenti care ocupa prin concurs posturi didactice de asistent universitar in institutii de invatamant superior din domeniul sanatate continua formarea in rezidentiat si sunt retribuiti pentru ambele activitati .

(11) In cadrul institutiilor de invatamant superior care organizeaza programe de pregatire in rezidentiat se constituie un departament de pregatire in rezidentiat. In institutiile de invatamant superior care organizeaza programe de pregatire de medicina si farmacie, departamentul este subordonat conducerii universitatii.

SECTIUNEA 2: Reglementarea altor aspecte specifice

Articolul 175

Reglementarea altor aspecte specifice desfasurarii activitatilor din acest domeniu se realizeaza prin hotarare a Guvernului, ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si, dupa caz, ordin comun al ministrului sanatatii si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.





Afişează Legea educatiei nationale, actualizata 2020. Legea nr. 1/2011 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Legea 1/2011    Legea 1/2011 actualizata    Legea 1/2011 actualizata 2020    Legea educatiei nationale actualizata 2020

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Principiul repararii integrale a prejudiciului suferit ca efect al esalonarii titlurilor executorii impune si acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia I Civila, Decizia civila nr. 132/A/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Calitatea procesuala pasiva in litigiile cadrelor didactice avand ca obiect plata salariilor si a dobanzilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila, Decizia civila nr. 93/A/2017, in sedinta publica din 25.01.2017

Necompensarea in bani a zilelelor de concediu neefectuate
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures, Sectia I Civila, Sentinta nr. 505 din data de 15.04.2016

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Constatare prin hotarare judecatoreasca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 390 din data de 07.04.2016

Angajarea raspunderii patrimoniale a angajatului se poate realiza doar in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Aplicabilitatea legislatiei muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 433 din data de 19 aprilie 2016



Articole Juridice

Constitutionalitatea incetarii de drept a contractelor de munca ale unor cadre universitare care nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor
Sursa: Irina Maria Diculescu