din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2576 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale » Legea educatiei nationale, actualizata 2020. Legea nr. 1/2011

Legea educatiei nationale, actualizata 2020. Legea nr. 1/2011

  Publicat: 25 Dec 2019       76251 citiri        Secţiunea: Legislatia Muncii si Asigurarilor sociale  


Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
LEGEA nr. 1/2011 a educatiei nationale, Actualizata 2020

Actualizata 2020 prin:
- Legea nr. 221/2019 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011;
- OUG nr. 79/2019 privind unele masuri in domeniul educatiei si pentru prorogarea unor termene.

1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa const�nd in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, p�na la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare,

Pentru persoanele cu tulburari de invatare se aplica in toate ciclurile de invatamant preuniversitar curriculumul national.

Articolul 472

In invatamantul primar, cu precadere pentru clasa pregatitoare si pentru clasa I, se vor efectua, in mod obligatoriu, teste de evaluare a capacitatii de invatare in vederea depistarii precoce a tulburarilor de invatare, stabilirii eventualelor metode specifice de educatie si a asigurarii terapiilor specifice. Pe parcursul ciclului de invatamant primar se efectueaza evaluari anuale.

Articolul 473

Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice elaboreaza, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburari de invatare.

Articolul 474

Metodologia va cuprinde procedurile de evaluare pentru depistarea tulburarilor de invatare, precum si cadrul general de asigurare a cadrelor didactice cu pregatire adecvata si a terapiilor specifice.

Articolul 475

Cu acordul prealabil al consiliului de administratie al unitatii de invatamant si la recomandarea specialistului, pentru fiecare caz in parte, elevii cu deficiente de invatare pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv tehnologie informatica, si vor beneficia de evaluare adaptata pe parcursul semestrelor.

Articolul 476

La nivelul centrelor judetene de resurse si de asistenta educationala/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se organizeaza compartimente de consiliere parentala pentru parintii care au copii cu tulburari de invatare, pentru a se asigura comunicarea si colaborarea intre scoala, familie si specialisti pentru diagnosticarea si reabilitarea pe tot parcursul scolarizarii elevilor.

Articolul 477

In cadrul programelor de formare continua a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/cursuri de perfectionare asupra problemelor legate de tulburarile de invatare, in vederea dobandirii de competente in identificarea acestora si a capacitatii de aplicare a unor strategii didactice potrivite.

(Din 22-ian-2016 titlul II, capitolul II, sectiunea 12 completat de Art. 1, punctul 2. din Legea 6/2016)

SECTIUNEA 13: Invatamantul special si special integrat

Articolul 48

(1) Invatamantul special si special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinte educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale, stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se realizeaza pentru toate nivelurile de invatamant, diferentiat, in functie de tipul si gradul de deficienta.

(2) Invatamantul special si special integrat este gratuit si este organizat, de regula, ca invatamant cu frecventa. In functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme, in conformitate cu legislatia in vigoare.

(3) Guvernul elaboreaza reglementari specifice pentru serviciile educationale si de asistenta, oferite copiilor cu cerinte educationale speciale.

(Din 09-aug-2017 Art. 48, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 564/2017)

Articolul 49

(Din 07-nov-2011 Art. 49 din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2011)

(1) Invatamantul special se organizeaza in unitati de invatamant special.

(Din 15-dec-2016 Art. 49, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 96/2016)

(2) Invatamantul special integrat se organizeaza in invatamantul de masa, prin cuprinderea fiecarui prescolar si elev cu dizabilitati sau cerinte educationale speciale in grupe, clase sau formatiuni de studiu din invatamantul de masa .

(Din 15-dec-2016 Art. 49, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 96/2016)

(21) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) , in invatamantul de masa se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu dizabilitati, cu avizul inspectoratului scolar judetean, respectiv al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, in conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice.

(22) Efectivele formatiunilor de studiu din invatamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Educatiei Nationale si Cercetarii Stiintifice, in functie de tipul si gradul dizabilitatii.

(Din 15-dec-2016 Art. 49, alin. (2) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 completat de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 96/2016)

(3) Continuturile invatamantului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfasoara activitatea in domeniul educatiei copiilor cu cerinte educationale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

(4) Durata scolarizarii copiilor cu cerinte educationale speciale poate fi mai mare decat cea precizata prin prezenta lege si se stabileste, in functie de nevoile individuale, de gradul si tipul dizabilitatii, prin ordin al ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice.

(Din 15-dec-2016 Art. 49, alin. (4) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 modificat de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 96/2016)

Articolul 50

(1) Evaluarea, asistenta psihoeducationala, orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor si a tinerilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza de catre centrele judetene de resurse si de asistenta educationala, denumite in continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, denumit in continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare si de orientare scolara si profesionala, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, acordandu-se prioritate integrarii in invatamantul de masa . CJRAE cuprind si centrele logopedice interscolare.

(Din 19-ian-2012 Art. 50, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011)

(2) Stabilirea gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale speciale se realizeaza de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, in colaborare cu comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.

(3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu, fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinte educationale speciale, se sanctioneaza.

(4) Obtinerea unei calificari de catre elevii/tinerii cu cerinte educationale speciale se face in unitati de invatamant special si de masa, cu consultarea factorilor locali interesati.

(5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificari profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficienta.

Articolul 51

(Din 22-iun-2016 Art. 51 din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Hotarirea 423/2016)

(1) Copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale, integrati in invatamantul de masa, beneficiaza de suport educational prin cadre didactice de sprijin si itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de catre CJRAE/CMBRAE si se reglementeaza prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

(Din 04-nov-2011 Art. 51, alin. (1) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2011)

(2) Copiii si tinerii cu cerinte educationale speciale, scolarizati in unitatile de invatamant special sau de masa, inclusiv cei scolarizati in alt judet decat cel de domiciliu, beneficiaza de asistenta sociala constand in asigurarea alocatiei zilnice de hrana, a rechizitelor scolare, a cazarmamentului, a imbracamintei si a incaltamintei in cuantum egal cu cel pentru copiii aflati in sistemul de protectie a copilului, precum si de gazduire gratuita in internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinte educationale speciale din cadrul directiilor generale judetene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului.

Articolul 52

(1) Pentru copiii, elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4 saptamani se organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatii sanitare in care acestia sunt internati.

(2) Pentru copiii, elevii si tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilitati, sunt nedeplasabili, se organizeaza scolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata.

(3) Scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de clase sau de grupe in spitale se fac de catre inspectoratul scolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

(Din 10-nov-2011 Art. 52, alin. (3) din titlul II, capitolul II, sectiunea 13 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie-Cadru din 2011)

(4) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si pentru reducerea gradului de dizabilitate.





Afişează Legea educatiei nationale, actualizata 2020. Legea nr. 1/2011 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Legea 1/2011    Legea 1/2011 actualizata    Legea 1/2011 actualizata 2020    Legea educatiei nationale actualizata 2020

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Principiul repararii integrale a prejudiciului suferit ca efect al esalonarii titlurilor executorii impune si acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj Sectia I Civila, Decizia civila nr. 132/A/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017

Calitatea procesuala pasiva in litigiile cadrelor didactice avand ca obiect plata salariilor si a dobanzilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila, Decizia civila nr. 93/A/2017, in sedinta publica din 25.01.2017

Necompensarea in bani a zilelelor de concediu neefectuate
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures, Sectia I Civila, Sentinta nr. 505 din data de 15.04.2016

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Constatare prin hotarare judecatoreasca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 390 din data de 07.04.2016

Angajarea raspunderii patrimoniale a angajatului se poate realiza doar in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. Aplicabilitatea legislatiei muncii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 433 din data de 19 aprilie 2016



Articole Juridice

Constitutionalitatea incetarii de drept a contractelor de munca ale unor cadre universitare care nu sunt studenti-doctoranzi sau nu au obtinut diploma de doctor
Sursa: Irina Maria Diculescu