Art. 1. -
Prin egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati in relatiile de munca se intelege accesul nediscriminatoriu la:
a) alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activitati;
b) angajare in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei profesionale;
c) venituri egale pentru munca de valoare egala;
d) informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si recalificare profesionala, inclusiv ucenicia;
e) promovare la orice nivel ierarhic si profesional;
f) conditii de incadrare in munca si de munca ce respecta normele de sanatate si securitate in munca, conform prevederilor legislatiei in vigoare, inclusiv conditiile de concediere;
g) beneficii, altele decat cele de natura salariala, precum si la sistemele publice si private de securitate sociala;
h) organizatii patronale, sindicale si organisme profesionale, precum si la beneficiile acordate de acestea.
Sectiunea I
Hartuirea sexuala
Art. 2. -
Hartuirea sexuala reprezinta orice forma de comportament nedorit, constand in contact fizic, cuvinte, gesturi sau alte mijloace indecente, materiale vizuale ofensatoare, invitatii compromitatoare, cereri de favoruri sexuale sau orice alta conduita cu conotatii sexuale, care afecteaza demnitatea, integritatea fizica si psihica a persoanelor la locul de munca .
Art. 3. -
a) Angajatorul nu va permite si nu va tolera hartuirea sexuala la locul de munca si va face public faptul ca incurajeaza raportarea tuturor cazurilor de hartuire sexuala, indiferent cine este ofensatorul;
b) Angajatorul va informa toti salariatii de regulile de conduita ce trebuie respectate si de sanctiunile aplicabile, in cazul incalcarii acestora;
c) Angajatorul va include hartuirea sexuala pe agenda sesiunii de instruire a personalului.
Art. 4. -
Angajatorul impreuna cu reprezentantii sindicatelor vor oferi consiliere si asistenta victimelor actelor de hartuire sexuala, vor conduce investigatia in mod strict confidential si, in cazul confirmarii actului de hartuire sexuala, vor propune masuri disciplinare corespunzatoare. Acestea pot merge de la avertisment pana la transferul hartuitorului.
Art. 5. -
Persoana care se considera hartuita sexual va raporta incidentul printr-o plangere in scris, care va contine relatarea detaliata a incidentului reclamat.
Art. 6. -
Comisia va comunica reclamantului, in termen de 2 saptamani, daca sesizarea este intemeiata si daca va fi insotita de cercetari.
Art. 7. -
Investigatorii vor cerceta faptele cu atentie, iar la terminarea investigatiei vor comunica partilor implicate rezultatul anchetei si ceea ce se intentioneaza sa se faca, intr-un termen ce nu va depasi 8 saptamani de la depunerea plangerii. Pe parcursul anchetei nu vor fi admise referiri cu privire la stilul de viata al reclamantului.
Art. 8. -
Daca se stabileste ca a avut loc un act de hartuire sexuala, hartuitorului i se vor aplica sanctiuni disciplinare corespunzatoare, in termen de 2 saptamani de la terminarea anchetei. Victima nu poate fi transferata impotriva vointei sale. Masurile vor fi comunicate in scris si reclamantului, si reclamatului.
Art. 9. -
Daca se stabileste ca nu a avut loc hartuirea sexuala, se va comunica reclamantului care, daca doreste, se poate adresa justitiei.
Art. 10. -
Daca actul de hartuire sexuala la locul de munca vine din partea unei persoane care nu este angajata in unitatea respectiva, victima se va adresa sefului ierarhic.
Art. 11. -
Dosarele cu plangerile de hartuire sexuala vor fi pastrate confidential cel putin 3 ani de la data rezolvarii lor.
Art. 12. -
Orice fel de represalii, in urma unei plangeri de hartuire sexuala, atat impotriva reclamantului, cat si impotriva oricarei persoane care ajuta la investigarea cazului, vor fi considerate acte discriminatoare si vor fi sanctionate conform legii in vigoare.
Art. 13. -
In cazul in care ancheta stabileste ca reclamantul a adus acuzatii false, cu rea-credinta, acesta va raspunde potrivit legii.
Art. 14. -
Comisia va informa conducerea anual despre numarul de sesizari primite, despre natura acestora si despre avizul dat.
Sectiunea II
Hartuirea psihologica (mobbing)
Art. 15. -
Prin hartuire psihologica se intelege orice comportament necorespunzator care are loc intr-o perioada, este repetitiv sau sistematic si implica un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intentionate si care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizica ori psihologica a unei persoane .
Art. 16. -
Se considera a fi hartuire psihologica la locul de munca (mobbing) fara a fi enumerate exhaustiv, urmatoarele:
a) existenta unui comportament abuziv, manifestat impotriva unui salariat in mod sistematic, repetat si avand o intindere semnificativa in timp (frecventa comportamentelor de mobbing mai mult de o data pe saptamana, pe o perioada mai mare de sase luni, este considerata valoare-prag pentru diagnoza mobbing-ului);
b) acte de hartuire ce violeaza personalitatea, demnitatea sau integritatea fizica/mentala a individului, hartuirea determinand degradarea substantiala a mediului de lucru, atragand dupa sine posibilitatea (in cele mai multe cazuri) unei demisii fortate;
c) orice forma de discriminare la locul de munca, ce incalca principiile egalitatii de sanse constand intr-un comportament repetat si anormal fata de un salariat sau un grup de salariati, care este de natura sa genereze un risc pentru respectivii salariati;
d) comportament anormal ce vizeaza un salariat si care tinde la victimizarea, umilirea, diminuarea respectului de sine sau amenintarea acestuia.
Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Importanta indicarii unui spor stabilit prin CCM in contractul individual de munca sau actele aditionale la acesta Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta Civila nr. 1003/10.12.2020
Actul de control al organului administrativ are strict valoare de constatare a inregistrarii prejudiciului angajatorului, fara a constitui izvorul lui Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1353/2020
Nelegalitatea retinerilor salariale operate in temeiul unui contract colectiv de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Braila, Sentinta Civila nr. 297 din 06.05.2019
Neplata orelor suplimentare. Incalcarea art. 159 din Codul muncii si a contractului individual de munca Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta - Sentinta civila 257/2020
Flexibilitatea programului prin prisma functiei. Solicitarea implicita de prestare a orelor suplimentare Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt - Sentinta civila nr. 148/2019
Obligativitatea executarii clauzelor din contractele colective de munca. Instanta de judecata nu se poate abate de la vointa partilor Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5551/2019
Stabilirea unor drepturi pentru salariati in contractul colectiv de munca numai in limitele minime prevazute de lege Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 3004 din 14.07.2020
Stabilirea sporului sub limitele legale. Nulitate absoluta a clauzei din contractul colectiv de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti � Decizia civila nr. 2731/10.09.2020
Suspendarea partiala a activitatii angajatorului. Timpul de munca. Munca suplimentara. Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara - Sentinta civila nr. 1302/2019
Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte Sursa: MCP avocati
Rolul organizatiilor sindicale in procedura transferului de intreprindere si al salariatilor Sursa: Av. Iulian Gales
Numarul minim de salariati pentru constituirea unui sindicat � o incalcare a dreptului la libera asociere? Sursa: Irina Maria Diculescu
Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social � intre arbitru si factor de interventie arbitrara Sursa: Irina Maria Diculescu
Regulament intern angajatori-salariati | Model 2019 Sursa: MCP Cabinet avocati