din anul 2007, atuul tau de DREPT!
875 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Legea nr. 145/2019 privind statutul politistilor de penitenciare

Legea nr. 145/2019 privind statutul politistilor de penitenciare

  Publicat: 31 Jul 2019       22053 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 631 din 30.07.2019.

Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Indicator rezultat din analiza raportului unor aspecte diferite din activitatea unei societati, cum ar fi coeficientul de randament, coeficientul de rotatie, de solvabilitate, rentabilitate, lichiditate etc.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

(4) Raporturile de serviciu ale politistilor de penitenciare nu pot inceta prin demisie la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si de razboi.
(5) Ocuparea unei functii care necesita acces la informatii clasificate este conditionata de existenta dreptului de acces la astfel de informatii, in conditiile legii.

Articolul 124
(1) Politistii de penitenciare pot fi delegati de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de directorii unitatilor din subordinea acesteia sa indeplineasca anumite activitati in interesul unitatii unde sunt incadrati, in aceeasi localitate sau in alta localitate, pe o perioada de cel mult 60 de zile intr-un an.
(2) Politistii de penitenciare pot fi delegati mai mult de 60 de zile intr-un an, cu acordul scris al acestora.

Articolul 125
(1) Detasarea politistilor de penitenciare se poate dispune, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane, pe o perioada de cel mult 6 luni. Detasarea pe o perioada mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul scris al celui in cauza.
(2) Trecerea temporara in alta functie se poate dispune fara acordul politistului de penitenciare in caz de forta majora sau ca masura de protectie a politistului de penitenciare, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane.
(3) Ofiterii pot fi imputerniciti in functii de conducere vacante in unitatea in care sunt incadrati sau in care au fost detasati, daca indeplinesc conditiile specifice postului, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane. Imputernicirea se poate face numai cu acordul persoanei respective, pentru o perioada de maximum un an. Prin exceptie, termenul de un an poate fi depasit in situatia functiilor temporar vacante sau in legatura cu care exista un litigiu.
(4) In perioada de maximum un an prevazuta la alin. (3), unitatea din cadrul politiei penitenciare este obligata sa initieze demersuri pentru ocuparea postului de conducere vacant; in cazul in care postul de conducere vacant nu se ocupa, se poate dispune o noua imputernicire.
(5) Pe perioada imputernicirii, politistul de penitenciare beneficiaza de drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este imputernicit . Politistul de penitenciare poate opta pentru mentinerea drepturilor salariale avute anterior, daca acestea sunt mai mari decat cele ale functiei pe care este imputernicit .

Articolul 126
(1) Politistii de penitenciare definitivi pot fi schimbati din functiile detinute, in cadrul aceleiasi unitati, si pot fi numiti in alte functii prevazute cu acelasi coeficient de ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei, in urmatoarele cazuri:
a) la cererea politistului de penitenciare;
b) in situatia in care nu mai indeplinesc conditiile prevazute in fisa postului pentru exercitarea functiei.
(2) Politistii de penitenciare definitivi pot fi mutati in alte unitati ale politiei penitenciare, la cerere sau in interesul serviciului, cu acordul lor, in aceeasi ori in alta functie prevazuta cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2), prin functie prevazuta cu coeficient de ierarhizare identic se intelege functia in care se face numirea al carei coeficient de ierarhizare luat in calcul la stabilirea salariului este egal cu cel al functiei anterioare.

Articolul 127
(1) Revocarea din functia de conducere si numirea intr-o alta functie se dispun in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale ori ca sanctiune disciplinara.
(2) La verificarea organizarii eficiente a activitatii vor fi avute in vedere, in principal, urmatoarele criterii: folosirea adecvata si eficienta a resurselor umane, materiale si financiare, evitarea pierderilor, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse investite - rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor.
(3) La verificarea comportamentului si comunicarii vor fi avute in vedere, in principal, comportamentul si comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate in stare de detentie, cu alte persoane sau institutii cu care intra in contact, precum si cu mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public si transparenta actului de conducere .
(4) La verificarea asumarii responsabilitatii vor fi avute in vedere, in principal, modul de indeplinire a atributiilor prevazute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale in domeniu si modul in care sunt respectate drepturile persoanelor private de libertate, precum si celelalte dispozitii legale privind executarea pedepselor.
(5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapida.
(6) Impotriva ordinului sau deciziei de revocare din functia de conducere se poate face plangere la instanta de contencios administrativ competenta potrivit legii, fara parcurgerea procedurii plangerii prealabile.
(7) Modul de verificare a indeplinirii criteriilor prevazute la alin. (2) - (5) se stabileste prin metodologie aprobata prin ordin al ministrului justitiei.

SECTIUNEA a 2-a
Punerea la dispozitie, suspendarea din functie si suspendarea raporturilor de serviciu

Articolul 128
(1) In cazul in care impotriva politistului de penitenciare s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte abateri disciplinare, cand opereaza procedura disciplinara obisnuita.
(2) Dupa punerea in miscare a actiunii penale, politistul de penitenciare se pune la dispozitie si nu mai indeplineste atributiile functiei detinute. Politistul de penitenciare pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si atributii de serviciu stabilite, in scris, de conducatorul unitatii si beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, si de celelalte drepturi prevazute de prezenta lege. Punerea la dispozitie se mentine in cazul in care impotriva politistului de penitenciare s-a luat, in conditiile Codului de procedura penala, masura preventiva a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune.
(3) Pe perioada arestarii preventive si a arestului la domiciliu, politistul de penitenciare este suspendat din functie. Aceeasi masura se va dispune in cazul in care impotriva politistului de penitenciare s-a luat, in conditiile Codului de procedura penala, masura preventiva a controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune, daca in sarcina acestuia a fost stabilita obligatia sa nu exercite profesia ori meseria sau alte masuri de siguranta/obligatii/masuri de supraveghere care impiedica exercitarea atributiilor profesionale.
(4) Pe timpul suspendarii din functie in conditiile alin. (3), politistul de penitenciare nu beneficiaza de niciun drept dintre cele prevazute de prezenta lege. Politistul de penitenciare aflat in aceasta situatie poate beneficia de dreptul la pensie, in conditiile stabilite prin lege speciala.
(5) In cazul in care s-a dispus clasarea, renuntarea la urmarirea penala, achitarea, precum si in cazul incetarii procesului penal, politistul de penitenciare va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv in functia detinuta anterior, si beneficiaza de compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit competentelor de gestiune a resurselor umane.
(6) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus fata de politistul de penitenciare una dintre masurile sau solutiile prevazute la alin. (2), (3) si (5) are obligatia sa comunice de indata unitatii al carei angajat este politistul de penitenciare sau, dupa caz, Administratiei Nationale a Penitenciarelor ori Ministerului Justitiei masura sau solutia dispusa.

Articolul 129
Politistii de penitenciare ramasi neincadrati in functii din diferite cauze neimputabile sau ale caror avize, autorizatii sau atestari necesare pentru exercitarea atributiilor profesionale sunt suspendate, retrase ori isi inceteaza valabilitatea sunt pusi la dispozitie, potrivit competentelor. Pe aceasta perioada beneficiaza de salariul de functie avut, salariul gradului profesional detinut, gradatii, precum si de celelalte drepturi salariale avute, cu exceptia salariului de comanda, pentru politistii de penitenciare cu functii de conducere . Situatia acestora se solutioneaza in termen de 6 luni.

Articolul 130
(1) Suspendarea raportului de serviciu poate interveni de drept sau prin acordul partilor, in conditiile legii.
(2) In cazul in care politistul de penitenciare este desemnat sa desfasoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei sau in cadrul unor organisme sau institutii internationale, intervine suspendarea de drept a raportului de serviciu, pentru perioada respectiva.
(3) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se suspenda de drept, daca acesta desfasoara activitate sindicala de conducere salarizata, in conditiile legii.
(4) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se suspenda de drept cat timp acesta efectueaza tratament medical in strainatate, daca solicitantul nu se afla in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea in strainatate a sotului sau a sotiei ori a unei rude de gradul I, in vederea efectuarii de tratament medical, pe perioada tratamentului.
(5) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se poate suspenda prin acordul partilor, in situatia in care politistul de penitenciare desfasoara din initiativa sa activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale, pe perioada aferenta contractului sau conventiei de munca incheiate in acest scop.
(6) Raportul de serviciu poate fi suspendat prin acordul partilor pentru cel mult 4 ani in cazul solicitarii politistului de penitenciare de a-si urma sotia sau sotul trimis in strainatate de catre Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autoritati administrative autonome, organe ori alte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru indeplinirea unei misiuni permanente in strainatate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentante nationale, structuri si comandamente din cadrul organizatiilor internationale din care Romania face parte, doar daca acestea au o durata de minimum 6 luni.
(7) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare poate fi suspendat prin acordul partilor pe perioada cat acesta participa din proprie initiativa la cursuri de pregatire si perfectionare in strainatate, altele decat cele organizate sau finantate de Administratia Nationala a Penitenciarelor, daca are aprobarea directorului de unitate pentru a urma asemenea studii, iar acestea asigura specializarea sau pregatirea potrivit nevoilor politiei penitenciare.
(8) Raportul de serviciu al politistului de penitenciare se poate suspenda si in alte situatii prevazute de lege, de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti, cu respectarea prevederilor cuprinse in legislatia muncii.

Articolul 131
(1) In cazul in care politistul de penitenciare sufera de o boala psihica, confirmata prin diagnostic de un medic de specialitate, la nivelul unitatii se dispun masurile necesare pentru prezentarea politistului de penitenciare la expertiza de specialitate in cadrul comisiei de expertiza medico-militara.
(2) In cazul in care politistul de penitenciare, in urma recomandarii medicului de medicina muncii de a efectua un consult psihiatric, refuza nejustificat sa se prezinte la diagnosticarea de catre un medic de specialitate, la comisia de expertiza medico-militara, la revizuire sau in alte cazuri, la solicitarea comisiei de expertiza medico-militara, acesta este suspendat din functie pana la indeplinirea obligatiilor care rezulta din prezentul alineat, dar nu mai mult de 6 luni.
(3) Pe perioada suspendarii din functie in conditiile alin. (2) politistului de penitenciare i se pot plati drepturile de asigurari sociale de sanatate care se acorda pe perioada concediului pentru incapacitate temporara de munca, in conditiile legii.
(4) Refuzul de a se prezenta la diagnosticarea de catre un medic de specialitate sau la comisia de expertiza medico- militara in termenul prevazut la alin. (2) atrage incetarea raporturilor de serviciu din motive imputabile celui in cauza.





Afişează Legea nr. 145/2019 privind statutul politistilor de penitenciare pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Legea 145/2019    Statutul Politistilor de penitenciare

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.