Procedura pentru interventia de urgenta in cazurile de violenta domestica

4. Descrieti ultimul incident de violenta . Ce s-a petrecut, tipul de violenta, tipul de lovituri, daca este cazul, daca s-au folosit obiecte sau arme. Va rugam sa precizati unde se aflau copiii in timpul incidentului si daca au fost abuzati, sub ce forma .
5. Au existat acte de violenta domestica anterioare? In toate studiile despre factorii de risc in violenta domestica, violenta anterioara este considerata cel mai comun factor de risc . Poate fi luata in considerare orice forma de manifestare a violentei domestice (a se vedea art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare), indiferent daca aceasta poate fi sau nu dovedita printr-un document: de exemplu, certificat medico-legal, ordin de protectie, plangere prealabila, certificat medical.
6. Au existat acte de violenta asupra copiilor/altor membri ai familiei? In mod frecvent, violenta domestica se poate extinde si spre alti membri ai familiei, inclusiv copii varstnici/persoane cu dizabilitati. Preocuparile initiale legate de siguranta unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot dezvalui un tipar de violenta mult mai extins in familie . Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folositi/folosite de agresor ca metoda de manipulare emotionala si control asupra victimei. Exista dovezi ca riscul pentru copiii afectati de violenta nu este constientizat in mod real de catre victima. Drepturile copilului si masurile care sa le asigure protectia sunt preocupari care trebuie avute in vedere concomitent de catre practicianul implicat in evaluarea riscului.
7. Agresorul a manifestat comportament violent generalizat fata de terti (in afara familiei)? Agresorii implicati in situatii de violenta domestica manifesta adesea atitudini si comportamente generale antisociale si folosesc violenta si in afara sferei domestice. Violenta in afara familiei indica tendinta generala de a manifesta un comportament violent si asupra oricaror altor persoane si poate spori riscul atat pentru victima, cat si pentru specialistii care intra in contact cu agresorii.
8. In trecut a fost emis un ordin de protectie provizoriu/ordin de protectie pe numele agresorului? In cazurile in care se constata de catre institutiile abilitate ca exista dovezi privind confirmarea situatiilor de violenta domestica, pentru asigurarea protectiei imediate sau pe termen mediu a victimei impotriva agresorului poate fi emis un ordin de protectie provizoriu de catre organele de politie/ordin de protectie de catre instanta judecatoreasca competenta .
9. Agresorul a incalcat, in trecut, un ordin de protectie provizoriu/ordin de protectie? Incalcarea ordinului de protectie provizoriu/ordinului de protectie emis de catre institutiile competente se manifesta prin nerespectarea de catre agresor a interdictiilor/masurilor dispuse fata de persoana acestuia (interzicerea contactului cu victima, mentinerea unei distante de apropiere fata de victima etc.), reprezinta un factor de risc si este asociata cu o crestere a riscului de violenta in viitor.
II. Formele si tiparul violentei
Nr. crt. Factor de risc Categorie de risc/descriere Observatii DA NU Nu raspunde.
10. Actele de violenta sunt mai severe si/sau se manifesta mai frecvent? Pe parcursul unei relatii, frecventa si severitatea actelor de violenta pot creste gradual. Cresterea severitatii si frecventei actelor violente este unul dintre cei mai importanti factori de risc de agresiune care poate conduce la vatamari grave si la un potential deces.
11. In actele de violenta agresorul a folosit arme/amenintarea cu arme? Utilizarea armelor sau amenintarea cu arme reprezinta un factor semnificativ de risc de violenta severa si cauzatoare de deces. In violenta domestica trebuie luate in considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau arme albe (cutite, topoare, furci etc.) si alte obiectele periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care provoaca vatamari . Detinerea unei arme de foc de catre agresor prin prisma profesiei pe care o desfasoara reprezinta un alt factor de risc major care trebuie sa fie luat in considerare.
12. Agresorul a manifestat comportament de control si de izolare a victimei? Comportamentul prin care agresorul exercita control asupra victimei (verificarea in mod repetat a telefonului personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor, relatiilor cu familia si prietenii, modului cum se imbraca, locurilor frecventate, ingradirea posibilitatii de a avea un loc de munca, acte de gelozie etc.) este perceput ca un factor semnificativ de risc de violenta repetata si posibil deces. Izolarea victimei este o strategie comuna majoritatii agresorilor si poate lua forme severe mergand pana la privarea de libertate (sechestrarea victimei in locuinta).
13. Victima a fost urmarita/hartuita? Urmarirea/Hartuirea victimei este asociata violentei grave si letale impotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din proximitatea acestora si impreuna cu atacuri fizice este asociata in mod semnificativ cu vatamari grave si foarte grave, cum ar fi tentativa de omor si omorul.
14. Au existat manifestari de violenta sexuala (viol sau viol marital) asupra victimei? Violenta sexuala este parte a violentei domestice impotriva femeilor. In cazul femeilor care sunt agresate sexual exista probabilitate mai mare de ranire severa si de abuz repetat.
15. Victima a fost amenintata cu moartea? Au existat forme de santaj/constrangeri? Experienta practica arata ca violenta severa este adesea precedata de amenintari care pot viza viata victimei, a persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de companie . Constrangerea poate lua forme diferite, inclusiv casatoria fortata.
16. Au existat tentative de strangulare, sugrumare asupra victimei? Strangularea si sugrumarea sunt forme foarte periculoase de violenta domestica; statisticile internationale arata ca aproximativ jumatate din victimele femei decedate ca urmare a violentei domestice au fost supuse la o tentativa de strangulare/sugrumare in anul anterior mortii lor.
III. Factori de risc legati de comportamentul agresorului
17. Agresorul prezinta probleme legate de dependenta de alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc/video? Desi numeroase dependente ale agresorilor, cum ar fi dependenta de droguri, alcool, medicamente, jocuri de noroc/video, nu reprezinta cauze si nici justificari pentru violenta domestica impotriva femeilor, acestea pot constitui factor de risc crescut a agravarii violentei.
18. Agresorul manifesta comportament de posesivitate, gelozie extrema, alte atitudini daunatoare? Gelozia si posesivitatea extrema sunt, de asemenea, asociate cu violenta severa. In plus, comportamentul autoritar si atitudinile patriarhale/traditionale ale agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre onoarea masculina sau onoarea familiei si sentimentul de posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra riscului.
19. Agresorul are probleme legate de sanatatea mentala, au existat amenintari cu suicid din partea agresorului? Problemele de sanatate mentala ale agresorilor, diferite boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc crescut de violenta repetata si severa. Amenintarile cu comiterea de suicid si starea de sanatate mentala problematica sunt factori de risc in cazuri de ucidere a femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile internationale arata ca in 32% dintre cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid dupa fapta de omor.
20. Agresorul prezinta manifestari de stres economic? Schimbarile in starea financiara a agresorului si somajul acestuia sunt puternici factori de risc in cazuri de omor cu victime femei si au legatura cu conceptele despre masculinitate si rolul traditional de intretinator al familiei.
IV. Perceptia victimei asupra riscului
21. Victimei ii este frica pentru propria persoana si pentru altii? De ce anume se teme? Cercetarile arata ca exista o corelatie puternica intre autoevaluarea riscului de catre victima si utilizarea in fapt a violentei de catre agresor . Cu toate acestea, unele victime pot minimaliza si subestima violenta domestica. Intr-un studiu despre uciderea femeilor victime ale violentei domestice realizat de catre Campbell et al (2003) aproximativ jumatate dintre victime nu percepusera existenta riscului ca agresorul sa le omoare.
V. Factori agravanti
22. A intervenit separarea/divortul sau, dupa caz, au existat discutii prealabile cu privire la acestea? Separarea/Divortul sau, dupa caz, existenta discutiilor prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori de risc semnificativ pentru vatamare severa si omor.
23. Parintele agresor are contact cu copiii/Se mentin relatiile personale ale copilului cu parintele agresor? Dupa separare/divort, conflictele legate de contactul cu copiii de catre parintele agresor/mentinerea relatiilor personale ale copilului cu parintele agresor sunt frecvente si adesea prezinta un risc crescut de repetare a violentei atat pentru femeie, cat si pentru copii.
24. Exista integrat/integrati in familie copil/copii provenit/proveniti din alte relatii/casatorii? Factorii de risc de violenta domestica includ prezenta copilului/copiilor provenit/proveniti din alte relatii/casatorii.
25. Au existat acte de violenta in timpul sarcinii? Dar ulterior, asupra copiilor? O pondere importanta din cazuistica de violenta domestica isi are debutul in timpul sarcinii. Exercitata in timpul sarcinii, violenta prezinta risc de vatamare severa si mortala atat pentru femeia victima, cat si pentru copilul nenascut. Femeile insarcinate sunt supuse unui risc mai mare, atat in ce priveste violenta minora, cat si in ceea ce priveste violenta grava, decat femeile care nu sunt insarcinate.
VI. Suport social
Nr. crt. Identificare Descriere Observatii
26. Familia Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depasirea unei situatii de risc si vulnerabilitate (de exemplu, mama, tata, frate, sora, veri, unchi, matusi, copii majori).
Tipul de suport care poate fi acordat de catre acestia:
- gazduire temporara a victimei si/sau copiilor;
- pastrarea unui bagaj de urgenta al victimei/documentelor victimei;
- sprijin financiar;
- sprijin emotional;
- acompaniere in efectuarea unor demersuri necesare, dupa caz, pe langa institutiile competente, respectiv politie, instanta, servicii de sanatate, servicii de medicina legala, servicii publice de asistenta sociala;
- apel de urgenta la politie sau liniile de urgenta pentru sesizarea situatiei de violenta domestica.
27. Vecini/Prieteni Identificarea persoanelor-resursa din vecinatatea locuintei victimei/prietenilor
Tipul de suport care poate fi acordat de catre acestia:
- gazduire temporara a victimei si/sau copiilor;
- pastrarea unui bagaj de urgenta al victimei/documentelor victimei;
- sprijin financiar;
- sprijin emotional;
- acompaniere in efectuarea unor demersuri necesare, dupa caz, pe langa institutiile competente, respectiv politie, instanta, servicii de sanatate, servicii de medicina legala, servicii publice de asistenta sociala;
- apel de urgenta la politie sau liniile verzi de urgenta pentru sesizarea situatiei de violenta domestica.
VII. Recomandari de urgenta privind planul de siguranta personala
Nr. crt. Masuri Descriere Observatii
28. Siguranta locuintei Daca victima nu mai locuieste cu agresorul, masuri de securizare a accesului, de monitorizare a locuintei etc.
29. Siguranta copiilor, masuri de siguranta pentru prevenirea rapirii copiilor de catre agresor, precautii legale pentru siguranta copiilor Masuri concrete in functie de specificul situatiei: asigurarea unui mediu securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile in care copiii pot fi in pericol
30. Siguranta la locul de munca Identificarea unor persoane-resursa care sa fie informate si care sa aiba un scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la si catre locul de munca