din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3281 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Codul Silvic actualizat 2016. Legea 46/2008, republicata

Codul Silvic actualizat 2016. Legea 46/2008, republicata

  Publicat: 18 Dec 2015       289566 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


CODUL SILVIC 2008 (Legea nr. 46/2008) - Republicat si Actualizat 2016

Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Cuprinde masurile luate pentru exercitarea dreptului persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a acestei categorii de persoane.
Infractiune care face parte din grupul de infractiuni contra pacii si oamenirii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Confirmare intr-o anumita functie
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).

Art. 26
(1) Pentru conservarea si ameliorarea biodiversitatii se vor lua in considerare cele 4 forme ale acesteia: genetica, a speciilor, ecosistemica, peisagistica.
(2) Constituirea de arii naturale protejate in fondul forestier se realizeaza potrivit legislatiei specifice in vigoare, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Padurile virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include in "Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine", constituit ca instrument de evidenta si gestiune prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Pentru recunoasterea valorii exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung, padurile virgine si cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a parcurilor nationale sau naturale.
(4) Conservarea si ameliorarea biodiversitatii se realizeaza prin:
a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin mentinerea luminisurilor, poienilor, terenurilor pentru hrana si linistea faunei salbatice si a habitatelor marginale;
b) crearea de arborete cu structuri diversificate, avand compozitii conforme tipului natural fundamental de padure si aplicand tratamente intensive, precum si alte practici silvice favorabile conservarii si ameliorarii biodiversitatii si regenerarii naturale a arboretelor;
c) conservarea in limitele ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol si pe picior.
Art. 27
(1) Constituirea de arii naturale protejate de interes national, care cuprind si paduri, se realizeaza potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Ocolul silvic care administreaza padurile situate in interiorul unui parc natural sau parc national are prioritate in dobandirea dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, in conditiile legii, daca suprafata padurilor reprezinta mai mult de 50% din suprafata acestora.
(3) Amenajamentele silvice intocmite si aprobate, in conditiile legii, pentru fondul forestier inclus in ariile naturale protejate de interes national sunt parte a planului de management, iar modificarea lor se aproba numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) .
CAPITOLUL III: Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor
Art. 28
(1) Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate in conformitate cu normele tehnice specifice.
(2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului si a ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate de catre acestea a functiilor de protectie .
(3) Se excepteaza de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcam, precum si zavoaiele in care este admis regimul crangului.
Art. 29
(1) Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid cu structura echiena si relativ echiena, pin, plop euramerican, salcie selectionata, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente .
(2) In situatiile prevazute la alin. (1) , marimea suprafetei de padure parcurse cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de maximum 5 ha. Intre suprafetele parcurse cu taieri rase se va pastra o distanta de minimum doua inaltimi de arbori.
(3) In situatia aparitiei de produse accidentale, marimea parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care s-a manifestat factorul daunator si de modul de interventie pentru inlaturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea intr-un arboret a unei taieri rase prin alaturare cu o alta taiere rasa este permisa numai dupa inchiderea starii de masiv in suprafata taiata anterior. Daca starea de masiv nu este incheiata intr-o perioada de 7 ani de la prima taiere rasa, este permisa alaturarea, cu conditia asigurarii impaduririi integrale a suprafetei taiate anterior. Executarea intr-un arboret a unei taieri rase, unice, este permisa numai in situatia in care arboretele perimetral vecin are asigurata starea de masiv.
(5) Taierile rase in parcurile nationale si parcurile naturale sunt interzise, cu exceptia arboretelor in care nu se poate asigura regenerarea naturala prin altfel de taieri.
Art. 30
(1) Lucrarile de regenerare artificiala si de completare a regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica sau definitiva.
(2) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a plantatiilor si de ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate incat sa se realizeze compozitiile stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de specialitate.
(3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate si/sau ale studiilor de specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se considera incheiata la realizarea starii de masiv.
(5) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si plantatiilor, precum si de ingrijire a arboretelor se realizeaza de ocoale silvice sau de catre persoane juridice atestate in conditiile legii.
(6) Regulamentul si criteriile de atestare a persoanelor juridice prevazute la alin. (5) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor si organizatiilor profesionale si a structurilor asociative ale autoritatilor locale.
Art. 31
Modalitatile de producere, de comercializare si de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin lege speciala, in concordanta cu prevederile europene in domeniu .
Art. 32
(1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia prevazuta la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau prin societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atestate, executarea lucrarilor de impadurire si de intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea starii de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar.
(2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1) , intocmit de ocolul silvic sau de societatea reglementata de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atestata si aprobat de unitatile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se comunica proprietarului.
(3) Devizul prevazut la alin. (1) , acceptat in mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrarilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate si receptionate in conformitate cu devizul aprobat este suportata de la bugetul de stat, pana la recuperarea creantei de la proprietar.
(5) Creanta prevazuta la alin. (4) se recupereaza prin executare silita, potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat.
Art. 33
(1) Administratorul fondului forestier proprietate publica a statului si proprietarii de paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publica a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare;
b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului;
d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publica;
e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata;
f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenita din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", si de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestiera, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) ;
g) sumele reprezentand cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetatiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare, precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru terenurile din fondul forestier national;
h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor;
i) alocatii de la bugetul de stat .




Afişează Codul Silvic actualizat 2016. Legea 46/2008, republicata pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Codul silvic    Codul silvic actualizat 2016    Legea 46/2008    Legea 46/2008 actualizata 2016

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Conflict de competenta functionala intre sectiile instantei. Actiune introdusa de personalul silvic. Determinarea naturii juridice a actelor contestate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Sentinta civila nr. 8/3.03.2020

Conflict negativ de competenta ivit intre instanta civila si instanta de contencios administrativ. Despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului apartinand fondului forestier. Natura civila a pretentiilor
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 90 din 16 ianuarie 2020

Nelegalitatea procedurii cercetarii disciplinare prealabile atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 762/A/2019 din data de 21.05.2019

Decizia C.C.R. nr. 197/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 171/2010 si OG 2/2001
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 51/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutI.alitate a unor dispozitii din Codul Silvic
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Bugetul persoanei juridice de drept public nu stabileste in concret ce sporuri se acorda sau nu, astfel ca nementionarea sporului nu echivaleaza cu neacordarea sa
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 202/2017, in sedinta publica din 07.03.2017

Sporul de risc prevazut de Codul silvic se aplica intregului personal silvic fara a fi necesara dovada indeplinirii altor conditii
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 190/2017, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Codul silvic. Obligatia acordarii sporului de risc de 25%
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 10/2017, in sedinta publica din data de 09 ianuarie 2017

Teren apartinand fondului forestier. Calitate procesuala activa a Regiei Nationale a Padurilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.412 din 23 februarie 2016

Legea nr. 50/1991. Anulare autorizatie de construire.
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, Sentinta nr. 3529 din 13 septembrie 2012



Articole Juridice

Masurile simplificare pentru taxarea anumitor operatiuni
Sursa: EuroAvocatura.ro