Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Codul de procedura civila 2015. CPC actualizat 2015

Codul de procedura civila 2015. CPC actualizat 2015

Publicat: 14 Dec 2014 216733 citiri Secţiunea: Codurile Esentiale

Codul de procedura civila, Republicat, Actualizat 2015

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.

1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.

Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.

Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat,

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act adoptat de organele de stat,

(2) La cererea recurentului formulata in conditiile art. 83 alin. (2) si (3), instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotararii atacate cu recurs in alte cazuri decat cele la care se refera alin. (1). Cererea se depune direct la instanta de recurs, alaturandu-se o copie certificata de pe cererea de recurs si dovada depunerii cautiunii prevazute la art. 718. In cazul in care cererea se face inainte de a ajunge dosarul la instanta de recurs, se va alatura si o copie legalizata de pe dispozitivul hotararii atacate cu recurs.
(3) Cererea se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor printr-un agent procedural al instantei sau prin alt salariat al acesteia ori prin modalitatile prevazute la art. 154 alin. (4) si (5), dupa cum urmeaza:
1.de un complet anume constituit, format din 3 judecatori, in conditiile legii, in cazul in care cererea s-a depus inainte de ajungerea dosarului la instanta de recurs;
2.de completul de filtru, dupa ce acesta a fost desemnat, in cazurile prevazute la art. 493;
3.de completul care judeca recursul pe fond, in cazul in care s-a fixat termen in sedinta publica.
(4) Termenul de judecata, pentru care se face citarea, se stabileste astfel incat sa nu treaca mai mult de 10 zile de la primirea cererii de suspendare.
(5) Completul se pronunta, in cel mult 48 de ore de la judecata, printr-o incheiere motivata, care este definitiva.
(6) La judecata cererii de suspendare partile trebuie sa fie reprezentate de avocat sau, cand este cazul, de consilierul juridic.
(7) Pentru motive temeinice, instanta de recurs poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. (3)-(5) si (6) aplicandu-se in mod corespunzator.
Art. 485: Termenul de recurs
(1) Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 468 alin. (2)-(4), precum si cele ale art. 469 se aplica in mod corespunzator.
(2) Daca intimatul nu a invocat prin intampinare sau din dosar nu reiese ca recursul a fost depus peste termen, el se va socoti in termen.
Art. 486: Cererea de recurs
(1) Cererea de recurs va cuprinde urmatoarele mentiuni:
a)numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii in favoarea careia se exercita recursul, numele, prenumele si domiciliul profesional al avocatului care formuleaza cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si numele si prenumele consilierului juridic care intocmeste cererea . Prezentele dispozitii se aplica si in cazul in care recurentul locuieste in strainatate;
b)numele si prenumele, domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, denumirea si sediul intimatului;
c)indicarea hotararii care se ataca;
d)motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
e)semnatura partii sau a mandatarului partii in cazul prevazut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic.
(2) La cererea de recurs se vor atasa dovada achitarii taxei de timbru, conform legii, precum si imputernicirea avocatiala sau, dupa caz, delegatia consilierului juridic.
Art. 486, alin. (3) din cartea II, titlul II, capitolul III, sectiunea 1 abrogat de Actul din Decizia 462/2014
Art. 487: Motivarea recursului
(1) Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs, in afara de cazurile prevazute la art. 470 alin. (5), aplicabile si in recurs.
(2) In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
Art. 488: Motivele de casare
(1) Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate:
1.cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
2.daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata, cu incalcarea legii;
3.cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii;
4.cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
5.cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii;
6.cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei;
7.cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat;
8.cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .
(2) Motivele prevazute la alin. (1) nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori, desi au fost invocate in termen, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.
Art. 489: Sanctiunea nemotivarii recursului
(1) Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3).
(2) Aceeasi sanctiune intervine in cazul in care motivele invocate nu se incadreaza in motivele de casare prevazute la art. 488.
(3) Daca legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publica pot fi ridicate din oficiu de catre instanta, chiar dupa implinirea termenului de motivare a recursului, fie in procedura de filtrare, fie in sedinta publica.
Art. 490: Depunerea recursului
(1) Recursul si, daca este cazul, motivele de casare se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii, in conditiile prevazute la art. 83 alin. (3) si art. 84.
(2) Dispozitiile art. 471 se aplica in mod corespunzator. Termenul prevazut la art. 471 alin. (5) se dubleaza in cazul recursului. Intampinarea trebuie redactata si semnata de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar raspunsul la intampinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului. Prin aceste acte de procedura se va mentiona daca recurentul, respectiv intimatul este de acord ca recursul, atunci cand este admisibil in principiu, sa fie solutionat de catre completul de filtru prevazut la art. 493.
Art. 491: Recursul incident si recursul provocat
(1) Recursul incident si recursul provocat se pot exercita, in cazurile prevazute la art. 472 si 473, care se aplica in mod corespunzator. Dispozitiile art. 488 raman aplicabile.
(2) Prevederile art. 474 se aplica in mod corespunzator.
Art. 492: Probe noi in recurs
(1) In instanta de recurs nu se pot produce noi probe, cu exceptia inscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sanctiunea decaderii, odata cu cererea de recurs, respectiv odata cu intampinarea.
(2) In cazul in care recursul urmeaza sa fie solutionat in sedinta publica, pot fi depuse si alte inscrisuri noi pana la primul termen de judecata .
Art. 493: Procedura de filtrare a recursurilor
(1) Cand recursul este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele instantei sau presedintele de sectie ori, dupa caz, persoana desemnata de acestia, primind dosarul de la instanta a carei hotarare se ataca, va lua, prin rezolutie, masuri pentru stabilirea aleatorie a unui complet format din 3 judecatori, care va decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului. Dispozitiile art. 475 alin. (3) sunt aplicabile.