Statutul profesiei de avocat, Actualizat 2014

a)prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;
b)prin deces;
c)prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
d)in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
(2) Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din tabloul avocatilor.
(3) Incetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calitatii de avocat.
Articolul 59
Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru incetarea activitatii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va indica numele avocatilor care le vor prelua.
Articolul 60
In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, de catre avocatii desemnati de consiliul baroului.
Articolul 61
(1) In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza de consiliul baroului.
(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru inscrierea in tablou.
(3) Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza avizului medical si va proceda in conformitate cu prevederile Legii sau, dupa caz, ale legislatiei privind pensiile si asigurarile sociale.
(4) Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este mentinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prevazute de legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati.
(5) Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
SECTIUNEA 2: Organele profesiei de avocat
SUBSECTIUNEA 1: Baroul
Articolul 62
Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a profesiei de avocat nu pot fi ingradite sau limitate prin actele autoritatilor administratiei publice, ale instantelor judecatoresti, ale Ministerului Public sau ale altor autoritati decat in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.
Articolul 63
(1) Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din toti avocatii inscrisi in tabloul avocatilor, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2) Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
Articolul 64
(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(2) Cuantumul contributiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotararile Congresului avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la cunostinta avocatilor inscrisi in tabloul avocatilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile inainte de punerea sa in aplicare.
(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
Articolul 65
(1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generala;
b)consiliul;
c)decanul.
(2) In cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a)comisia de cenzori;
b)comisia de disciplina.
Articolul 66
(1) Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara.
(2) Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii care sunt inscrisi in tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei si nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei.
Articolul 67
(1) Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an.
(2) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de cenzori a baroului, precum si la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
(3) Organizarea adunarii generale ordinare sau extraordinare este in sarcina consiliului baroului.
(4) Neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.
(5) Odata cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala .
(6) Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale.
(7) Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale.
Articolul 68
(1) Adunarea generala este legal constituita numai cu participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala .
(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale va consemna aceasta imprejurare intr-un proces-verbal si va stabili data urmatoarei adunari generale in prezenta avocatilor participanti la adunare . Data noii adunari nu va putea fi mai tarziu de 15 zile de la data primei adunari; consiliul baroului va convoca noua adunare generala cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
(3) Cea de-a doua adunare generala, convocata in conditiile alin. (2), este legal constituita cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.