64. subansamblul functional reprezinta un grup de bunuri ale debitorului care asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permite desfasurarea unei afaceri independente;65. supravegherea, in conditiile in care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, consta in analiza permanenta a activitatii acestuia si avizarea prealabila atat a masurilor care implica patrimonial debitorul, cat si a celor menite sa conduca la restructurarea/reorganizarea acesteia. Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat, cel putin asupra urmatoarelor operatiuni: a) avizarea platilor, atat prin contul bancar, cat si prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecarei plati, fie prin instructiuni generale cu privire la efectuarea platilor;b) avizarea contractelor incheiate in perioada de observatie;c) avizarea tuturor operatiunilor juridice in litigiile in care este implicat debitorul, avizarea masurilor propuse privind recuperarea creantelor;d) avizarea operatiunilor contabile care implica diminuarea patrimoniului, precum casari, reevaluari etc;e) avizarea tranzactiilor propuse de catre debitor;f) avizarea situatiilor financiare si raportului de activitate atasat acestora;g) avizarea masurilor de restructurare propuse de catre debitor prin administrator special, precum si a eventualelor decizii de concediere, modificari propuse in cadrul contractului colectiv de munca;h) avizarea mandatelor pentru adunarile si comitetele creditorilor ale societatilor aflate in insolventa la care societatea debitoare detine calitatea de creditor, precum si in adunarile generale ale actionarilor la societatile la care debitorul detine participatii;i) in cazul in care se propune instrainarea de active imobilizate din patrimoniul societatii la care debitorul detine participatii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesara, pe langa avizul administratorului judiciar, si parcurgerea procedurii prevazute de art. 87 alin. (2) si (3);
66. tabel definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor sau cele admise provizoriu de catre judecatorul-sindic. In cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creante cuprinde, pe langa creantele nascute anterior deschiderii procedurii, si creantele nascute in perioada de observatie, ce au fost admise la masa pasiva. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si clasificarea creantei potrivit prevederilor art. 159 si 161;67. tabelul definitiv consolidat de creante cuprinde totalitatea creantelor care figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derularii planului de reorganizare;68. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;69. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidatorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;70. testul creditorului privat reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de preinsolventa sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment. Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus. Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de preinsolventa sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment;71. valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise in baza Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat .
Titlul IProceduri de prevenire a insolventeiCapitolul IDispozitii generaleArticolul 6Prezentul titlu se aplica debitorilor aflati in dificultate financiara. Articolul 7(1) Organele care aplica procedurile prevazute de prezentul titlu sunt: instantele judecatoresti, prin judecatorul-sindic sau, dupa caz, presedintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv administratorul concordatar.(2) Creditorii participa la procedura in mod individual, in masura permisa de drepturile aferente creantei lor, precum si in mod colectiv, potrivit prezentei ordonante de urgenta, prin adunarea creditorilor si reprezentantul creditorilor.(3) Debitorul participa la procedura prin reprezentantii sai legali sau conventionali. Articolul 8(1) Tribunalul in jurisdictia caruia se afla sediul principal sau sediul profesional al debitorului este competent sa solutioneze cererile si pricinile la care se refera prezentul titlu .(2) Cererile si pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenta judecatorului-sindic, desemnat potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Articolul 9Curtea de apel este instanta de apel pentru hotararile pronuntate de presedintele tribunalului sau de judecatorul-sindic, dupa caz. Hotararile curtii de apel sunt definitive. Capitolul IIMandatul ad-hocArticolul 10(1) Un debitor poate adresa presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii in insolventa, autorizati potrivit legii.(2) Cererea trebuie sa cuprinda o descriere detaliata a motivelor care fac necesara numirea unui mandatar ad-hoc. Articolul 11Cererea este depusa la cabinetul presedintelui tribunalului si se inregistreaza intr-un registru special. Articolul 12(1) Dupa primirea cererii, presedintele tribunalului dispune convocarea, in termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului si a mandatarului ad-hoc propus.(2) Procedura se desfasoara in camera de consiliu si se mentine confidentiala pe toata durata sa.(3) Confidentialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele si institutiile care iau parte sau sunt implicate in aceasta. Articolul 13(1) Dupa ascultarea debitorului, daca se constata ca dificultatile financiare ale acestuia sunt reale, iar persoana propusa ca mandatar ad-hoc intruneste conditiile legii pentru exercitarea acestei calitati, presedintele tribunalului desemneaza, prin incheiere executorie, mandatarul ad-hoc propus.(2) Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi acela de a realiza, in termen de 90 de zile de la desemnare, o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea depasirii starii de dificultate financiara in care se afla debitorul, a salvgardarii acestuia, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului.(3) In scopul realizarii obiectivului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune remiteri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considerate a fi necesare.