Codul de procedura civila. Republicat 2012 prin Legea 76/2012

Art. 1.065. - (1) Sub rezerva situatiilor in care legea dispune altfel, instantele romane sunt competente daca paratul are domiciliul, iar in lipsa domiciliului, resedinta obisnuita, respectiv sediul principal, iar in lipsa sediului principal, un sediu secundar sau fondul de comert pe teritoriul Romaniei la data introducerii cererii.
(2) Cand exista mai multi parati, instantele romane sunt competente daca unul dintre acestia se afla in situatia prevazuta la alin. (1), in afara de cazul cand cererea a fost facuta numai cu scopul de a-l sustrage pe un parat de la jurisdictia domiciliului ori resedintei obisnuite sau, dupa caz, a sediului principal ori secundar situat in strainatate.
(3) Instantele romane sunt de asemenea competente pentru a judeca orice cerere privind activitatea la sediul secundar al unei persoane juridice neavand sediul principal in Romania, cand acest sediu secundar este situat in Romania la data introducerii cererii.

Prorogarea voluntara de competenta in favoarea instantei romane

Art. 1.066. - (1) Cand, in materii avand ca obiect drepturi de care ele dispun liber conform legii romane, partile au convenit valabil competenta instantelor romane de a judeca litigii actuale sau eventuale privind asemenea drepturi, instantele romane sunt singurele competente.
(2) Cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel, instanta romana in fata careia paratul este chemat ramane competenta de a judeca cererea, daca paratul se prezinta in fata instantei si formuleaza aparari in fond, fara a invoca exceptia de necompetenta, cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului in fata primei instante.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1) si (2), instanta romana sesizata poate respinge cererea, cand din ansamblul circumstantelor rezulta ca litigiul nu prezinta nicio legatura semnificativa cu Romania.

Alegerea forului

Art. 1.067. - (1) In materie patrimoniala, partile pot conveni asupra instantei competente sa judece un litigiu actual sau eventual izvorand dintr-un raport cu elemente de extraneitate. Conventia poate fi incheiata prin inscris, telegrama, telex, telecopiator sau orice alt mijloc de comunicare ce permite a-i stabili proba printr-un text. In lipsa de stipulatie contrara, competenta forului ales este exclusiva.
(2) Alegerea instantei este fara efect daca ea conduce la lipsirea in mod abuziv a uneia dintre parti de protectia pe care i-o asigura o instanta prevazuta de legea romana. De asemenea, alegerea este fara efect cand instanta aleasa este straina, iar litigiul este de competenta exclusiva a instantelor romane, precum si cand instanta aleasa este romana, iar litigiul este de competenta exclusiva a unei instante straine.
(3) Instanta aleasa nu se poate declara necompetenta daca:
a) una dintre parti are domiciliul/resedinta obisnuita, respectiv un sediu secundar in circumscriptia acestei instante;
b) dreptul aplicabil litigiului conform dreptului international privat roman este legea romana.

Exceptia de arbitraj

Art. 1.068. - Daca partile au incheiat o conventie de arbitraj vizand un litigiu arbitrabil conform legii romane, instanta romana sesizata isi va declina competenta, cu exceptia situatiilor in care:
a) paratul nu a invocat exceptia de arbitraj pana la primul termen la care a fost legal citat;
b) instanta constata ca respectiva conventie de arbitraj este caduca sau inoperanta;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit sau arbitrul unic nu poate fi desemnat din motive vadit imputabile paratului.

For de necesitate

Art. 1.069. - (1) Instanta romana de la locul cu care cauza prezinta o legatura suficienta devine competenta sa solutioneze cauza, desi legea nu prevede competenta instantelor romane, daca se dovedeste ca nu este posibila introducerea unei cereri in strainatate sau ca nu se poate pretinde in mod rezonabil ca ea sa fie introdusa in strainatate.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), daca cererea este formulata de un cetatean roman sau apatrid domiciliat in Romania ori de o persoana juridica de nationalitate romana, competenta instantei romane este obligatorie.

Verificarea competentei internationale

Art. 1.070. - (1) Instanta sesizata verifica din oficiu competenta sa internationala, procedand conform regulilor interne privind competenta, iar daca stabileste ca nu este competenta nici ea, nici o alta instanta romana, respinge cererea ca nefiind de competenta jurisdictiei romane, sub rezerva aplicarii prevederilor art. 1.069. Hotararea instantei este supusa recursului la instanta ierarhic superioara.
(2) Necompetenta internationala a instantei romane poate fi invocata in orice stare a procesului, chiar si direct in caile de atac. Dispozitiile art. 1.066 raman aplicabile.

Competenta interna

Art. 1.071. - (1) Cand instantele romane sunt competente potrivit dispozitiilor cartii de fata, competenta se determina conform regulilor din prezentul cod si, dupa caz, a celor prevazute in legi speciale.
(2) Daca, in aplicarea prevederilor alin. (1), nu se poate identifica instanta competenta sa judece cauza, cererea va fi indreptata, urmand regulile de competenta materiala, la Judecatoria Sectorului 1 al municipiului Bucuresti, respectiv la Tribunalul Bucuresti.

Chestiuni preliminare

Art. 1.072. - Instanta romana sesizata judeca pe cale incidentala chestiunile care nu intra in competenta sa, dar a caror solutionare este necesara pentru a decide asupra cererii principale.

Cereri incidentale

Art. 1.073. - Instanta competenta sa judece cererea originara este, de asemenea, competenta sa judece:
a) cererile de interventie, cu exceptia cazurilor cand asemenea cereri ar fi fost formulate numai pentru a-l sustrage pe intervenient de la jurisdictia normal competenta;
b) cererea reconventionala.

Masuri provizorii, conservatorii si de executare

Art. 1.074. - In situatii de urgenta, instanta romana este, de asemenea, competenta sa dispuna masuri provizorii, conservatorii si de executare privind persoane sau bunuri aflate in Romania la data introducerii cererii, chiar daca, potrivit dispozitiilor cartii de fata, ea nu ar fi competenta sa judece fondul .

Litispendenta internationala

Art. 1.075. - (1) Cand o cerere este pendinte in fata unei instante straine si este previzibil ca hotararea straina va fi susceptibila de recunoastere sau de executare in Romania, instanta romana sesizata ulterior cu o cerere intre aceleasi parti, avand acelasi obiect si aceeasi cauza, poate suspenda judecata pana la pronuntarea hotararii de catre jurisdictia straina. Instanta romana va respinge cererea cand hotararea straina pronuntata este susceptibila de a fi recunoscuta conform dispozitiilor prezentei carti.
(2) In cazul suspendarii prevazut la alin. (1), daca jurisdictia straina se declara necompetenta sau daca hotararea straina pronuntata nu este susceptibila de a fi recunoscuta in Romania, instanta romana repune procesul pe rol la cererea partii interesate.
(3) Faptul ca o cauza este sau nu pendinte in fata jurisdictiei straine se determina conform legii statului in care are loc procesul .

Conexitatea internationala

Art. 1.076. - Cand instanta romana este sesizata cu judecarea unei cereri, ea este competenta sa judece si cererea care este legata de cea dintai printr-un raport atat de strans, incat exista interesul pentru cercetarea si judecarea acestora in acelasi timp, cu scopul de a evita solutii care nu ar putea fi conciliate daca cererile ar fi judecate separat.

Termene

Art. 1.077. - Cand o persoana aflata in strainatate trebuie sa respecte un termen procedural in fata autoritatilor judiciare sau administrative romane, este suficient ca cererea sa sa parvina in ultima zi a termenului la o reprezentanta diplomatica sau consulara romana.

CAPITOLUL II Dispozitii speciale de competenta internationala a instantelor romane

Competenta personala exclusiva

Art. 1.078. - Instantele romane sunt exclusiv competente sa judece litigii cu elemente de extraneitate din sfera statutului personal referitoare la:
1. acte de stare civila intocmite in Romania privind persoane domiciliate in Romania si care sunt cetateni romani sau apatrizi;
2. incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza a fi adoptat domiciliaza in Romania si este cetatean roman sau apatrid;
3. tutela si curatela pentru protectia unei persoane cu domiciliul in Romania, care este cetatean roman sau apatrid;
4. punerea sub interdictie judecatoreasca a unei persoane cu domiciliul in Romania;