Codul de procedura civila. Republicat 2012 prin Legea 76/2012

Art. 1.054. - (1) Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare, aceasta hotarare se va reface de catre instanta care a pronuntat-o, dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat la mapa, iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea servi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane .

(2) In acest scop, instanta va putea sa dispuna, din oficiu, sa se faca publicatii intr-un ziar de larga raspandire, cu invitatia ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.
(3) Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. (1) si (2), se va trece la refacerea ei de catre instanta care a pronuntat-o, potrivit dispozitiilor art. 1.053.
(4) In situatia in care dosarul, inclusiv hotararea, nu se pot reface nici potrivit alin. (3), iar cauza se afla in apel, instanta de apel va judeca din nou pricina in fond . Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca. Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor autoritati.

(5) Cand procesul se afla in recurs, iar dosarul, inclusiv hotararile date in prima instanta sau apel, nu pot fi refacute nici potrivit alin. (3), instanta de recurs va trimite cauza instantei de apel pentru a proceda potrivit alin. (4).

(6) Daca in cursul judecarii a fost gasita hotararea disparuta, cererea de refacere va fi respinsa.
(7) Daca ulterior judecarii cererii de refacere hotararea disparuta a fost gasita, hotararea refacuta potrivit prevederilor alin. (3), (4) si (5) va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o.

Refacerea hotararilor definitive

Art. 1.055. - Dispozitiile art. 1.053 si 1.054 se aplica in mod corespunzator si in cazul in care se solicita refacerea unei hotarari definitive.

TITLUL XIV Cautiunea judiciara

Stabilirea cautiunii si depunerea ei

Art. 1.056. - (1) Cand legea prevede darea unei cautiuni, suma datorata de parte cu acest titlu se stabileste de catre instanta in conditiile legii si se depune la Trezoreria Statului, la CEC Bank - S.A. sau la orice alta institutie de credit care efectueaza astfel de operatiuni, pe numele partii respective, la dispozitia instantei sau, dupa caz, a executorului judecatoresc.
(2) Daca legea nu prevede altfel, cautiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, nu va putea depasi suma de 10.000 lei.

Depunerea in numerar sau in instrumente financiare

Art. 1.057. - (1) Cautiunea se depune, de regula, in numerar .
(2) La cererea debitorului cautiunii si daca partea in favoarea careia se depune declara in mod expres ca este de acord, cautiunea va putea consta si in instrumente financiare care pot servi ca instrumente de plata . Cu toate acestea, acordul partii nu este necesar in cazul titlurilor emise de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Valoarea instrumentelor financiare prevazute la alin. (2) este aceea aratata in cuprinsul lor.

Oferirea de garantii reale

Art. 1.058. - (1) Sub rezerva acceptarii exprese de catre beneficiar, se poate oferi cautiune si un drept de ipoteca imobiliara sau mobiliara ori o creanta ipotecara, daca valoarea acesteia este cel putin egala cu valoarea cautiunii stabilite de instanta, in conditiile legii.
(2) Cand s-a acceptat cu titlu de cautiune un drept de ipoteca, instanta va dispune, din oficiu, intabularea acestuia sau, dupa caz, inregistrarea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
(3) Cautiunea care consta intr-o creanta ipotecara produce efecte din momentul inscrierii sau notarii rangului in cartea funciara sau, dupa caz, in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. Inscrierea sau, dupa caz, notarea se va dispune de catre instanta din oficiu .
(4) Cand cautiunea nu mai este necesara, instanta va ordona, din oficiu, radierea inscrierilor facute.

Aducerea unui garant

Art. 1.059. - (1) La cererea debitorului cautiunii, instanta poate incuviinta, cu acordul expres al beneficiarului cautiunii, ca in locul bunurilor aratate la art. 1.056-1.058, sa fie adus un garant.
(2) In cazul prevazut la alin. (1), instanta va stabili, cu citarea partilor, un termen la care garantul sa fie infatisat.
(3) Daca garantul este incuviintat de instanta, el va da in fata acesteia ori prin inscris autentic, depus la dosarul cauzei, o declaratie ca este de acord sa garanteze pana la nivelul sumei stabilite de instanta.

Indisponibilizarea cautiunii

Art. 1.060. - Cand cautiunea a fost depusa in numerar sau in instrumente financiare, ea nu poate fi urmarita de creditorii depunatorului decat in masura in care urmeaza a-i fi restituita acestuia. De asemenea, cautiunea nu va putea fi urmarita nici de creditorii depozitarului.

Procedura de stabilire a cautiunii

Art. 1.061. - (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, instanta va cita partile in termen scurt, in camera de consiliu, si va stabili de urgenta cautiunea.
(2) Instanta se pronunta printr-o incheiere care poate fi atacata odata cu hotararea prin care s-a dispus asupra cautiunii.
(3) Cand exista urgenta, instanta va putea stabili cautiunea si fara citarea partilor. In acest caz, cautiunea se va depune numai in numerar, intr-un termen stabilit de instanta. Debitorului cautiunii ii va fi comunicata incheierea prin care cautiunea a fost stabilita, de la data acestei comunicari incepand a curge termenul pentru plata cautiunii.
(4) Nedepunerea cautiunii in termenul prevazut la alin. (3) atrage desfiintarea de drept a masurilor in legatura cu care s-a dispus stabilirea cautiunii.

Inlocuirea cautiunii in numerar

Art. 1.062. - Cel care a depus cautiunea in numerar va putea cere ulterior ca, in conditiile stabilite de prezentul titlu, suma in numerar sa fie inlocuita cu alte bunuri ori prin aducerea unui garant. In acest caz, dispozitiile art. 1.061 alin. (1) si (2) raman aplicabile.

Restituirea cautiunii

Art. 1.063. - (1) Cautiunea depusa se va restitui, la cerere, dupa solutionarea prin hotarare definitiva a procesului in legatura cu care s-a stabilit cautiunea, respectiv dupa incetarea efectelor masurii pentru care aceasta s-a depus.
(2) Cautiunea se restituie celui care a depus-o in masura in care asupra acesteia cel indreptatit nu a formulat cerere pentru plata despagubirii cuvenite pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii sau, dupa caz, de la data incetarii efectelor masurii, prevazute la alin. (1). Cu toate acestea, cautiunea se restituie de indata daca partea interesata declara in mod expres ca nu urmareste obligarea celui care a depus-o la despagubiri pentru prejudiciile cauzate prin incuviintarea masurii pentru care aceasta s-a depus.
(3) Instanta se pronunta asupra cererii de restituire a cautiunii cu citarea partilor, printr-o incheiere supusa numai recursului la instanta ierarhic superioara. Recursul este suspensiv de executare . Incheierea pronuntata de una dintre sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie este definitiva.
(4) Daca cererea pentru care s-a depus cautiunea a fost respinsa, instanta va dispune din oficiu si restituirea cautiunii.

CARTEA a VII-a Procesul civil international

Domeniul de aplicare

Art. 1.064. - Dispozitiile prezentei carti se aplica proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate in masura in care prin tratatele internationale la care Romania este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.

TITLUL I Competenta internationala a instantelor romane CAPITOLUL I Dispozitii generale

Competenta intemeiata pe domiciliul sau sediul paratului