din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1957 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Codul de procedura civila. Republicat 2012 prin Legea 76/2012

Codul de procedura civila. Republicat 2012 prin Legea 76/2012

  Publicat: 11 Aug 2012       112880 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Codul de procedura civila. Republicat 2012

Republicat in temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Scriere de orice fel, semnata ori nu,
Persoana care dobandeste, in temeiul legii sau a unui act juridic, drepturi si obligatii de la o alta persoana, denumita autor. Succesorul poate fi:
Scriere de orice fel, semnata ori nu,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Prevazuta in sectiunea II, cap. III, t. III, art. 631, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural, reglementat in cap. II, t. V, C. pro. pen.,partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
Pedeapsa penala este o masura de constringere stala si un mijloc decorectare reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata,in numele legii,persoanelor care au savirsit infractiuni,cauzind anumite lipsuri si restrictii a drepturilor lor.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Admiterea probelor propuse in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Reglementat in sectiunea XI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Facultatea de a discerne, de a judeca si aprecia lucruruile la justa lor valoare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Admiterea probelor propuse in procesul penal.
Prevazuta in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,

Denuntarea inscrisului ca fals

Art. 304. - (1) Daca cel mai tarziu la primul termen dupa prezentarea unui inscris folosit in proces una dintre parti declara ca acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnaturii, ea este obligata sa arate motivele pe care se sprijina. (2) Daca partea care foloseste inscrisul nu este prezenta, instanta va ordona ca aceasta sa se prezinte personal pentru a lua cunostinta de denuntarea inscrisului ca fals, sa depuna originalul si sa dea explicatiile necesare. (3) Judecatorul poate ordona prezentarea partilor chiar si inainte de primul termen de judecata, daca partea declara, prin intampinare, ca scrierea sau semnatura sa este falsificata. (4) In cazuri temeinic justificate, partile pot fi reprezentate prin mandatari cu procura speciala.

Verificarea starii inscrisului denuntat ca fals

Art. 305. - (1) Judecatorul va constata de indata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului denuntat ca fals, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau corecturi, apoi il va semna, spre neschimbare, si il va incredinta grefei, dupa ce va fi contrasemnat de grefier si de parti. (2) Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face mentiune despre toate acestea in procesul-verbal.

Ascultarea partilor

Art. 306. - (1) La acelasi termen in care inscrisul a fost denuntat ca fals sau, in cazul prevazut la art. 304 alin. (2), la termenul urmator, judecatorul intreaba partea care a produs inscrisul, daca intelege sa se foloseasca de el. (2) Daca partea care a folosit inscrisul lipseste, refuza sa raspunda sau declara ca nu se mai serveste de inscris, acesta va fi inlaturat, in tot sau in parte, dupa caz. (3) Daca partea care a denuntat inscrisul ca fals lipseste, refuza sa raspunda sau isi retrage declaratia de denuntare, inscrisul va fi considerat ca recunoscut.

Suspendarea procesului si sesizarea parchetului

Art. 307. - Daca partea care a prezentat inscrisul staruie sa se foloseasca de acesta, desi denuntarea ca fals a acestuia nu a fost retrasa, instanta, daca este indicat autorul falsului sau complicele acestuia, poate suspenda judecata procesului, inaintand de indata inscrisul denuntat ca fals parchetului competent, pentru cercetarea falsului, impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia in acest scop.

Cercetarea falsului de catre instanta civila

Art. 308. - In cazul in care, potrivit legii, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare ori nu poate continua, cercetarea falsului se va face de catre instanta civila, prin orice mijloace de proba .

A� 3. Proba cu martori I. Admisibilitatea probei cu martori

Admisibilitatea probei

Art. 309. - (1) Proba cu martori este admisibila in toate cazurile in care legea nu dispune altfel. (2) Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, daca valoarea obiectului sau este mai mare de 250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricarui act juridic, indiferent de valoarea lui, daca a fost facut de acesta in exercitiul activitatii sale profesionale, in afara de cazul in care legea speciala cere proba scrisa. (3) In cazul in care legea cere forma scrisa pentru validitatea unui act juridic, acesta nu poate fi dovedit cu martori . (4) De asemenea, este inadmisibila proba cu martori daca pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisa, in afara de cazurile in care: 1. partea s-a aflat in imposibilitate materiala sau morala de a-si intocmi un inscris pentru dovedirea actului juridic; 2. exista un inceput de dovada scrisa, potrivit prevederilor art. 310; 3. partea a pierdut inscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau de forta majora; 4. partile convin, fie si tacit, sa foloseasca aceasta proba, insa numai privitor la drepturile de care ele pot sa dispuna; 5. actul juridic este atacat pentru frauda, eroare, dol, violenta ori este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita sau imorala, dupa caz; 6. se cere lamurirea clauzelor actului juridic. (5) Proba cu martori nu se admite niciodata impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte, in timpul sau in urma intocmirii lui, chiar daca legea nu cere forma scrisa pentru dovedirea actului juridic respectiv, cu exceptia cazurilor prevazute la alin. (4).

Inceputul de dovada scrisa

Art. 310. - (1) Se socoteste inceput de dovada scrisa orice scriere, chiar nesemnata si nedatata, care provine de la o persoana careia acea scriere i se opune ori de la cel al carui succesor in drepturi este acea persoana, daca scrierea face credibil faptul pretins. (2) Constituie inceput de dovada scrisa si inscrisul, chiar nesemnat de persoana careia acesta i se opune, daca a fost intocmit in fata unui functionar competent care atesta ca declaratiile cuprinse in inscris sunt conforme celor facute de acea persoana . (3) Inceputul de dovada scrisa poate face dovada intre parti numai daca este completat prin alte mijloace de proba, inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumtii.

II. Administrarea probei cu martori

Ascultarea si inlocuirea martorilor

Art. 311. - (1) Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune citarea si ascultarea acestora. (2) Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, caz in care lista se va depune sub sanctiunea decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare. (3) Fiecare parte va putea sa se impotriveasca la ascultarea unui martor care nu este inscris in lista sau nu este identificat in mod lamurit. (4) Decaderea din dreptul de a administra dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 262 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul fixat pentru ascultarea lor.

Ascultarea martorilor necitati

Art. 312. - (1) Martorii pot fi ascultati chiar la termenul la care proba a fost incuviintata. (2) La termenul fixat pentru administrarea probei, partea va putea aduce martorii incuviintati chiar fara a fi citati.
(3) Daca partea se obliga sa prezinte martorul la termenul de judecata, fara a fi citat, insa din motive imputabile aceasta nu isi indeplineste obligatia, instanta va dispune citarea martorului pentru un nou termen. Dispozitiile art. 313 sunt aplicabile.

Refuzul martorului de a se prezenta

Art. 313. - (1) Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere. (2) In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen. (3) Daca, dupa emiterea mandatului de aducere, martorul nu poate fi gasit sau nu se infatiseaza, instanta va putea proceda la judecata .

Imposibilitatea de prezentare

Art. 314. - Martorul care, din cauza de boala sau alta impiedicare grava, nu poate veni in instanta va putea fi ascultat la locul unde se afla, cu citarea partilor.

Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori

Art. 315. - (1) Nu pot fi martori: 1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv; 2. sotul, fostul sot, logodnicul ori concubinul; 3. cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna dintre parti; 4. persoanele puse sub interdictie judecatoreasca; 5. cei condamnati pentru marturie mincinoasa. (2) Partile pot conveni, expres sau tacit, sa fie ascultate ca martori si persoanele prevazute la alin. (1) pct. 1-3.

Ascultarea rudelor si afinilor

Art. 316. - In procesele privitoare la filiatie, divort si alte raporturi de familie se vor putea asculta rudele si afinii prevazuti la art. 315, in afara de descendenti.

Persoanele scutite de a depune marturie

Art. 317. - (1) Sunt scutiti de a fi martori: 1. slujitorii cultelor, medicii, farmacistii, avocatii, notarii publici, executorii judecatoresti, mediatorii, moasele si asistentii medicali si orice alti profesionisti carora legea le impune sa pastreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunostinta in cadrul serviciului ori in exercitarea profesiei lor, chiar si dupa incetarea activitatii lor; 2. judecatorii, procurorii si functionarii publici, chiar si dupa incetarea functiei lor, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate; 3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insisi sau ar expune pe vreuna din persoanele aratate la art. 315 alin. (1) pct. 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public. (2) Persoanele prevazute la alin. (1) pct. 1, cu exceptia slujitorilor cultelor, vor putea totusi depune marturie, daca au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesata la pastrarea secretului, in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. (3) Vor putea, de asemenea, depune marturie si persoanele prevazute la alin. (1) pct. 2, daca autoritatea sau institutia pe langa care functioneaza ori au functionat, dupa caz, le da incuviintarea .

Identificarea martorului

Art. 318. - (1) Presedintele, inainte de a lua declaratia, va cere martorului sa arate: a) numele, prenumele, profesia, domiciliul si varsta; b) daca este ruda sau afin cu una dintre parti si in ce grad; c) daca se afla in serviciul uneia dintre parti. (2) Presedintele va pune apoi in vedere martorului indatorirea de a jura si semnificatia juramantului.

Depunerea juramantului

Art. 319. - (1) Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: ``Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!``. (2) In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie. (3) Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului. (4) Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. (2). (5) Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: ``Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.``. (6) Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: ``Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.``. (7) Persoanele mute si surdo-mute stiutoare de carte vor depune juramantul transcriind formula acestuia si semnand-o; persoanele hipoacuzice vor rosti juramantul, iar cele care nu stiu sa scrie vor jura prin semne cu ajutorul unui interpret. (8) Situatiile la care se refera alin. (3)-(7) se retin de catre instanta pe baza afirmatiilor facute de martor . (9) Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa. (10) Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.

Scutirea de juramant

Art. 320. - Copiii care nu au implinit varsta de 14 ani si cei care sunt lipsiti de discernamant in momentul audierii, fara a fi pusi sub interdictie, pot fi ascultati, fara juramant, insa instanta le va atrage atentia sa spuna adevarul si va tine seama, la aprecierea depozitiei lor, de situatia lor speciala.

Ascultarea martorului

Art. 321. - (1) Fiecare martor va fi ascultat separat, cei neascultati inca neputand fi de fata. (2) Ordinea ascultarii martorilor va fi fixata de presedinte, tinand seama si de cererea partilor. (3) Martorul va raspunde mai intai la intrebarile puse de presedinte, iar apoi si la intrebarile puse, cu incuviintarea acestuia, de catre partea care l-a propus, precum si de catre partea adversa. (4) Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. (5) Cu ocazia audierii, martorul va fi lasat sa-si faca liber depozitia, fara sa aiba voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate servi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai pentru a preciza cifre sau denumiri.

Reascultarea si confruntarea martorilor

Art. 322. - (1) Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta. (2) Martorii ale caror declaratii nu se potrivesc pot fi confruntati. (3) Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta. Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea formulata, cat si motivul pentru care nu a fost incuviintata.

Consemnarea declaratiei martorului

Art. 323. - (1) Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul refuza sau nu poate sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta. (2) Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub sanctiunea de a nu fi luate in considerare. (3) Locurile nescrise din declaratie trebuie barate cu linii, astfel incat sa nu se poata face adaugiri. (4) Dispozitiile art. 231 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Aprecierea probei cu martori

Art. 324. - In aprecierea declaratiilor martorilor, instanta va tine seama de sinceritatea acestora si de imprejurarile in care au luat cunostinta de faptele ce fac obiectul declaratiei respective.

Banuiala de marturie mincinoasa

Art. 325. - Daca, din cercetare, reies banuieli de marturie mincinoasa sau de mituire a martorului, instanta va incheia un proces-verbal si va sesiza organul de urmarire penala competent.

Drepturi banesti ale martorului

Art. 326. - (1) Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare si masa daca este din alta localitate, precum si dreptul la despagubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obtinut daca si-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de munca, prilejuita de chemarea sa in vederea ascultarii ca martor, stabilite in raport cu starea sau profesia pe care o exercita, precum si cu timpul efectiv pierdut. (2) Drepturile banesti se asigura de partea care a propus martorul si se stabilesc, la cerere, de catre instanta, prin incheiere executorie.

A� 4. Prezumtiile


Afişează Codul de procedura civila. Republicat 2012 prin Legea 76/2012 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Noul Cod de procedura civila    Codul de procedura civila 2012    Codul de procedura civila republicat 2012    Codul de procedura civila actualizat 2012
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Contestatie tardiva. Apararile pe care le mai poate invoca pensionarul in cadrul unei contestatii, odata ce titlul executoriu este deja pus in executare
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.399/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Admisibilitate Cerere de drept comun de obligare a Fondului de Garantare a Asiguratilor la plata daunelor morale si materiale determinate de un accident rutier
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 113/A din 15.06.2018 a Curtii de Apel Galati

In procedura validarii popririi debitorul poprit poate invoca orice imprejurare ulterioara obtinerii titlului de natura sa anihileze creanta fara a fi necesar intotdeauna sa formuleze o contestatie la propriu
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 295/R din 19.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Actiunea clientului bancii impotriva bancii avizatoare a acreditivului, iar nu impotriva bancii confirmatoare sau a partenerului contractual. Continutul hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 43/A/13.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Rolul activ al judecatorului. Respectarea de catre instanta a principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 177/17.03.2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Fonduri europene. Evaluarea gresita a proiectului de catre autoritatea de finantare. Stabilirea unor limite de cheltuieli cu depasirea plafoanelor maximale stabilite in Ghidul solicitantului
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 5636 din 30 octombrie 2020

Conditii privind incadrarea in grupe superioare de munca. Regasirea activitatilor prestate printre cele enumerate in Ordinul nr. 50/1990 si existenta conditiilor deosebite de munca la locul de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti - Decizia civila nr. 2556 din data de 23 octombrie 2019



Articole Juridice

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Contul bancar ca element obligatoriu al cererii de chemare in judecata � problema liberului acces la justitie si confidentialitatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

CCR: prevederile NCPC cu privire la termenul de decadere pentru depunerea cererii reconventionale sunt constitutionale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive atunci cand exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cauza � decizie C.C.R.
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964