din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1490 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Decizie de sanctionare. Nulitate absoluta

Decizie de sanctionare. Nulitate absoluta

  Publicat: 24 Feb 2010       7845 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Prin Sentinta civila nr. 547/03.10.2007 a Tribunalului Vrancea, a fost admisa actiunea formulata de reclamantul B.G.M. impotriva paratei S.J.A. Vrancea.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
In materie civila, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, judecata in recurs cuprinde masurile pregatitoare judecarii (verificarea, daca hotararea atacata a fost comunicata tuturor partilor din proces, daca cererea de recurs a fost timbrata, fixarea termenului de judecata etc.) si judecarea propriu-zisa,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Timpul de odihna este durata de timp necesara pentru recuperarea energiei fizice si intelectuale cheltuite in procesul muncii
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Parte dintr-un proces
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

A fost constatata nulitatea absoluta a Deciziei nr. 66/20.07.2007 si s-a dispus reintegrarea reclamantului in functia detinuta anterior.

A fost obligat paratul la plata despagubirilor reprezentand drepturi salariale pentru perioada cuprinsa intre data desfacerii contractului de munca si reintegrarea acestuia si la plata cheltuielilor de judecata de 500 lei.



Pentru a pronunta hotararea judecatoreasca, prima instanta a retinut urmatoarele:



Prin cererea inregistrata la nr. 2193/91/2007 reclamantul B.G.M. a solicitat ca prin hotarare judecatoreasca sa fie anulata Dispozitia nr. 66/20.07.2007 emisa de paratul S.J.A. Vrancea prin care i s-a desfacut contractul de munca incepand cu data de 01.08.2007, sa se dispuna reincadrarea in postul avut anterior si sa-i fie platite drepturile salariale pe perioada cuprinsa intre momentul desfacerii contractului de munca si pana la reincadrare.



In motivarea actiunii, a aratat ca la emiterea dispozitiei nu au fost respectate prevederile legale la emiterea deciziei criticate in sensul ca nu cuprinde apararile ce le-a formulat si deci nici motivele pentru care au fost inlaturate.



In ce priveste Regulamentul Intern, acesta nu-i poate fi opozabil in conditiile in care nu i-a fost adus la cunostinta - tabelul cu semnaturile salariatilor in acelasi sens, necuprinzand si semnatura sa. In plus, dispozitiile prevazute de art. 10 pct. 33, 44, 45 din Regulament, incalca prevederile art. 117 si art. 112 Codul Muncii cu privire la munca suplimentara si timpul de munca si timpul de odihna.



Prin intampinare, paratul a aratat ca S.A.J. Vrancea lucreaza in regim de urgenta maxima situatie in care munca suplimentara reglementata prin regulament este in deplina concordanta cu art. 117 alin. 2 ipoteza a II-a.



In ce priveste respectarea prevederilor legale la emiterea deciziei criticate, a considerat ca aceasta s-a realizat prin mentionarea expresa a abaterii grave savarsite si prin aratarea compartimentului in timp al contestatorului.



Tribunalul, pe baza actelor si lucrarilor de la dosar, a retinut urmatoarele:



In fapt, la data de 21.06.2007, reclamantul, asistent medical in cadrul S.A.J. Vrancea a refuzat plecarea la caz, respectiv insotind unui pacient la o unitate spitaliceasca din Bucuresti.



Este indiscutabil ca fapta, savarsita in conditiile din Regulamentul Intern, constituie o abatere grava, susceptibila de a fi sanctionata cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .



Insa, potrivit art. 268 alin. 2 lit. a Codul Muncii, decizia de sanctionare, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile.



In speta, in cadrul cercetarii disciplinare, reclamantul s-a aparat in sensul ca nu i se respecta timpul de odihna, ca nu se respecta Contractul Colectiv de Munca si legislatia muncii cu privire la orele suplimentare.



Ori, Dispozitia nr. 66/20.07.2007 prin care s-a desfacut contractul de munca reclamantului, nu inlatura in nici un fel aceste aparari.



Faptul ca in dispozitie sunt enumerate actele din dosarul de cercetare disciplinara, ca se mentioneaza abaterea savarsita si textele incalcate din regulament, ca se face trimitere la abateri anterioare ale reclamantului, nu inlatura lipsa sanctionata cu nulitatea absoluta de disp. art. 268 alin. 2 lit. c din Codul Muncii.



Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs intimata S.A.J. Vrancea pentru urmatoarele motive:



Faptele de incalcare repetata a Regulamentului Intern de catre contestator au atras sanctionarea acestuia, cu respectarea procedurii legale, Comisia respectand dreptul la aparare a acestuia.



In procesul-verbal nr. 2139/18.07.2007 sunt mentionate punctele de vedere a contestatorului si punctul de vedere al comisiei, mentionandu-se de ce se inlatura apararile formulate de contestator. In Dispozitia nr. 66/2007 s-a prevazut clar ca motivul pentru care s-au inlaturat apararile formulate de contestator este refuzul de prezentare la caz, ceea ce reprezinta abatere grava si s-a tinut cont de savarsirea unor abateri repetate.



A mai considerat ca fapta de neprezentare la urgenta de catre contestator incalca normele de ordine publica care au caracter imperativ si, in acest caz, nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului, exceptia de ordine publica prevazuta in art. 162 Cod Procedura Civila gasindu-si aplicabilitatea in acest caz.



In consecinta, a solicitat respingerea contestatiei.



In drept, a invocat disp. art. 162, art. 299-308 Cod Procedura Civila, Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.



Intimatul contestator a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat intrucat sentinta primei instante este legala si temeinica, fiind retinuta corect exceptia nulitatii absolute a deciziei contestate prevazuta de art. 168 alin. 2 litera c din Codul Muncii.



Apararea contestatorului la cercetarea disciplinara s-a referit la faptul ca nu i se respecta timpul de odihna, ca nu se respecta Contractul Colectiv de Munca si legislatia muncii cu privire la orele suplimentare.



A apreciat ca recurenta face confuzie intre exceptiile de procedura prevazute la art. 162 Cod Procedura Civila si dispozitiile din legislatia care reglementeaza domeniul sanatatii.



Prin Decizia civila nr. 42/R din 21.01.2008 a Curtii de Apel Galati a fost respins ca nefondat recursul declarat de intimatul S.A.J. Vrancea impotriva Sentintei civile nr. 547/03.10.2007 pronuntata de Tribunalul Vrancea in dosarul nr. 2193/91/2007 fiind obligat si la cheltuieli de judecata in recurs.



Au fost avute in vedere urmatoarele considerente:



S-a apreciat ca in mod corect a retinut prima instanta ca decizia de sanctionare, potrivit disp. art. 268 alin. 2 litera c din Codul Muncii, trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu, sub sanctiunea nulitatii absolute, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare.



Din procesul-verbal incheiat la data de 13.07.2007, aflat la fila 35 din dosarul de fond, intocmit cu ocazia desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, rezulta ca intimatul contestatorul B.G.M. a precizat faptul ca a refuzat solicitarea pentru efectuarea cursei deoarece intra de serviciu a doua zi si nu avea timp de odihna iar cursa se putea prelungi peste programul de munca .



A mai facut referire contestatorul la Contractul Colectiv de Munca in sensul ca orele suplimentare se fac cu acordul salariatilor iar acordul acestora se cere in scris.



De altfel, punctul de vedere si apararile contestatorului au fost inscrise si in procesul-verbal intocmit la data de 17.07.2007 de Comisia de disciplina.



In consecinta, cu toate ca intimatul contestator s-a aparat fata de abaterile ce i-au fost imputate, in decizie nu s-au aratat motivele pentru care aceste aparari nu au fost luate in considerare.



Concret, in decizie se mentioneaza ca "in general, d-nul B. face comentarii neavenite la fiecare solicitare si refuza sa indeplineasca sarcinile din fisa postului, de asemenea, are un comportament de refuz chiar si in cazul urgentelor majore".



Dupa cum s-a observat, nu s-a aratat in nici un fel motivele pentru care au fost inlaturate apararile contestatorului, asa cum au fost formulate cu ocazia cercetarii disciplinare si aratate mai sus, ci a fost mentionat comportamentul in general, al contestatorului. In aceste conditii, este infirmata sustinerea recurentei exprimata in sensul ca, in decizie s-a prevazut clar ca motivul pentru care s-au inlaturat apararile formulate de contestator.



Mentiunea recurentei prin care arata ca apararile contestatorului au fost inlaturate prin procesul-verbal nr. 2139/18.07.2007 nu a fost retinuta intrucat, fata de dispozitiile imperative ale art. 268 din Codul Muncii, decizia de sanctionare trebuie sa cuprinda chiar in continut, toate elementele prevazute de lege si trebuie sa indeplineasca toate conditiile de forma . In aceste conditii, nu se poate completa decizia de sanctionare cu alte inscrisuri si referirea la cuprinsul altor acte nu inlatura lipsa mentiunilor obligatorii.



Concedierea, ca si sanctiune disciplinara presupune efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile in cadrul careia salariatul are dreptul de a formula si sustine propriile sale aparari, de a propune probe in aparare, potrivit disp. art. 267 alin. 4 din Codul Muncii.



Nulitatea prevazuta de art. 268 alin. 2 din Codul Muncii are caracterul unei nulitati exprese, fiind prevazuta anume de lege.



In cazul nulitatii exprese, legea instituie o prezumtie "juris tantum" de vatamare astfel incat beneficiarul prezumtiei nu trebuie sa dovedeasca faptul vatamarii ci doar neobservarea formelor legale.



Caracterul normei legale este imperativ iar incalcarea atrage indubitabil sanctiunea nulitatii absolute.



Fiind vorba de o nulitate absoluta, pentru nerespectarea cerintelor de forma "ad validitatem", nu poate fi acoperita prin confirmare.



S-a considerat ca, prin instituirea acestor obligatii de ordin formal in sarcina angajatorului reflecta expresia principiului statului social si al dreptatii instituit prin disp. art. 1 alin. 3 din Constitutia Romaniei.



Acest principiu se oglindeste si in dispozitiile art. 8 din Codul Muncii, potrivit carora relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei credinte iar pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca .



De altfel, prin Decizia nr. 383/2005, Curtea Constitutionala a statuat ca, obligatia angajatorului de a inscrie, sub sanctiunea nulitatii absolute, anumite date in decizia de sanctionare disciplinara nu are nici o legatura cu dreptul oricarei persoane de acces liber la o activitate economica, la libera initiativa si de exercitare a acestora.



Persoana care accede la o activitate economica pe baza liberei sale initiative si utilizeaza forta de munca salariata, are obligatia de a respecta reglementarile legale referitoare la incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca .



A mai statuat Curtea Constitutionala ca dreptul la un proces echitabil se realizeaza prin posibilitatea asigurata pentru toate partile procesului de a se folosi de toate regulile si garantiile procesuale in vederea apararii intereselor lor legitime, ceea ce nu are nici o legatura cu cerintele privind forma si continutul actelor de dispozitie ale angajatorului.



In acest context, gravitatea faptelor savarsite nu are nici o influenta asupra obligativitatii inscrierii in decizia de sanctionare a mentiunilor obligatorii, tocmai pentru a asigura respectarea dreptului la aparare a persoanei sanctionate.



S-a considerat ca, in situatia in care angajatorul apreciaza ca fapta savarsita de salariat este de o gravitate sporita, tocmai acest aspect trebuie sa atraga din partea angajatorului o atentie sporita asupra inserarii in cuprinsul deciziei de sanctionare a tuturor mentiunilor formale asa cum prevazute de art. 268 alin. 2 din Codul Muncii.



In ce priveste sustinerea recurentei in sensul ca isi gaseste aplicabilitatea exceptia prevazuta de art. 162 Cod Procedura Civila, aceasta nu a fost retinuta intrucat se face o confuzie intre exceptiile de procedura de ordine publica, exceptii care sunt vizate de disp. art. 162 Cod Procedura Civila si incalcarea de catre salariat a unor prevederi legale ce au atras sanctionarea disciplinara, care nu are nicidecum caracterul unei exceptii de procedura ci vizeaza exact fondul cauzei, respectiv vinovatia sau nevinovatia contestatorului.



Fata de exceptia nulitatii absolute a deciziei contestate care a fost corect retinuta de catre prima instanta, apare ca inutila cercetarea motivelor de recurs care antameaza fondul cauzei, vazand disp. art. 137 alin. 1 Cod Procedura Civila, intrucat cercetarea vinovatiei persoanei sanctionate implica, in primul rand, o decizie legala sub aspecte de forma, care sa cuprinda absolut toate elementele cerute de lege, pentru a se face dovada ca au fost respectate toate drepturile salariatului.



In consecinta, pentru motivele expuse mai sus, in baza disp. art. 312 alin. 1 Cod Procedura Civila, intrucat nu au fost gasite intemeiate nici unul din motivele de recurs si nu a fost incident in cauza nici un motiv de ordine publica, a fost respins recursul ca nefondat.



Ca parte cazuta in pretentii, potrivit disp. art. 274 Cod Procedura Civila, a fost obligata recurenta la plata cheltuielilor de judecata catre intimat constand in onorariu de avocat.






Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 42 din 21 ianuarie 2008


Citeşte mai multe despre:    Decizie de concediere    Anulare decizie de concediere    Codul muncii    Nulitate absoluta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Litigii de munca - contestatie decizie de concediere; concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, lipsa descrierii in cuprinsul deciziei a motivelor care determina concedierea - trimiterea la raportul intern al unitatii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 124/20.05.2020

Prelungirea raportului de serviciu dupa implinirea varstei de pensionare, pana la varsta de 65 de ani. Conditii. Aplicarea prioritara a dreptul european
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - 533/28.05.2020

Instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului. Controlul de legalitate al masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 923 din data de 23 noiembrie 2020

Prin motivare se intelege expunerea explicita si fara echivoc a motivelor de fapt si de drept care au determinat luarea masurii concedierii
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 6960 din data de 05.12.2019

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Interesul legitim al angajatorului trebuie sa fie dictat doar de nevoia eficientizarii activitatii, concedierea determinata de desfiintarea locului de munca reprezentand singura solutie
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5912 din data de 28.10.2019

Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017

Orice decizie de sanctionare disciplinara, pentru a fi valabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ toate cerintele statornicite de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr. 593 din data de 22 februarie 2012



Articole Juridice

Nemotivarea deciziei de concediere. Protectia salariatilor impotriva concedierilor abuzive
Sursa: MCP avocati

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Aspecte practice privind necorespunderea profesionala a salariatului
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XVI): Concedierea salariatului pentru inaptitudine fizica sau psihica
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (XIII) - Incetarea contractului de munca temporara
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati