Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Gaj comercial, conditii pentru autorizarea vanzarii.

Gaj comercial, conditii pentru autorizarea vanzarii.

Publicat: 29 Sep 2009 4043 citiri Secţiunea: Drept Comercial

Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

Prin incheierea Tribunalului Galati - pronuntata in dosar nr. 5436/1996 in Camera de consiliu - a fost autorizata la cererea creditoarei urmaritoare BANCA DACIA FELIX S.A. SUCURSALA GALATI, vanzarea gajului constituit prin contractul de garantie nr. 815/12.01.1995.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

(amanetul). Este o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.

Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.

Impotriva acestei incheieri a formulat opozitie debitoarea urmarita, care a sustinut ca dispozitia art. 482 Cod comercial, s-ar aplica numai in situatia in care obiectele gajate ar fi in posesia creditoarei. In caz contrar, asa cum este si situatia in speta, executarea prin vanzarea gajului ar trebui sa urmeze calea procedurala de drept comun prevazuta de codul de procedura civila, prin promovarea unei actiuni civile.

Admitand opozitia formulata, prin sentinta civila nr. 675/6.11.1996 Tribunalul Galati a desfiintat hotararea atacata, apreciind ca atata vreme cat creditorul gajist nu s-a aflat in posesia efectiva a lucrului gajat el nu ar putea solicita vanzarea gajului decat printr-o actiune reala in justitie, ce ar fi trebui sa urmeze calea dreptului comun. Impotriva acestei sentinte a declarat apel in termen legal creditoarea gajista, criticile sale referindu-se la imprejurarea ca prima instanta a dat o interpretare eronata adevaratelor raporturi juridice dintre parti. In realitate, prin contractul de garantie mobiliara nr. 815/12.01.1995, s-a stabilit ca bunurile gajate sa fie lasate in custodia debitoarei, gajul fiind constituit prin deposedare.

Analizand sustinerile apelantei, Curtea a apreciat ca apelul este fondat, astfel incat potrivit art. 296 Cod procedura civila, acesta a fost admis, cu consecinta schimbarii sentintei apelate in sensul respingerii opozitiei si mentinerii incheierii prin care a fost autorizata vanzarea gajului.

Potrivit art. 1685 Cod civil, gajul sau amanetul cum este numit in text, este un contract prin care datornicul remite creditorului sau un lucru mobil spre siguranta datoriei. Avand caracterul unei garantii reale mobiliare, regulile referitoare la executarea gajului urmaresc afacerile comerciale procedura prevazuta de Codul comercial, cu completarile aduse in caz de nevoie de procedura comuna ce o constituie pentru intreaga materie a dreptului privat, dreptul si procedura civila.

Textul art. 482 Cod comercial prevede ca in caz de neplata la termen a intregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate proceda la vanzarea obiectelor date in gaj. Este adevarat ca textul art. 480 al. 2 din acelasi Cod, prevede ca privilegiul gajistului exista numai in masura in care lucrul amanetat s-a pus si se afla in posesia sa ori a unei alte persoane aleasa de parata.

Din contractul de garantie mobiliara depus la dosar rezulta ca mobilele gajate au fost lasate in custodia debitoarei, cu obligatia de a le utiliza in mod rational si de a nu le instraina. Potrivit acestei conventii, debitoarea exercita asupra bunurilor o posesie afectata de viciul precaritatii, facand astfel sa fie intrunite conditiile textului care lasa partilor facultatea de a lasa bunul gajat in posesia unei persoane alese de ele.

Faptul ca bunul gajat a fost lasat in custodia debitorului prin aceasta intelegandu-se de fapt mai putin decat o posesie, deci o detentie cu titlu precar, indreptateste pe creditor sa solicite autorizarea executarii silite direct asupra gajului. In consecinta, constatand ca solutia de autorizare a vanzarii gajului este temeinica si legala, Curtea a admis apelul declarat de creditoare si, respingand opozitia la vanzare, a mentinut incheierea prin care a fost autorizata vanzarea gajului.